Germania: Olaf Scholz, demis prin vot de neîncredere

Parlamentul de la Berlin l-a demis, prin retragerea încrederii, pe cancelarul federal Olaf Scholz. Din cei 717 deputați care s-au exprimat la votul de încredere solicitat Bundestagului de șeful Guvernului federal, 207 s-au pronunțat favorabil actualului cabinet în vreme ce 394 au optat pentru plecarea cancelarului. Au fost contabilizate și 116 abțineri. Pentru a rămâne în funcție, Olaf Scholz ar fi avut nevoie de votul a 367 de parlamentari.  

Germania a ajuns în această situație după ruptura coaliției-semafor care a guvernat în ultimii trei ani Republica Federală. Criza politică a fost generată de dorința celor două partide de stânga din coaliție, social-democrații (SPD) și ecologiștii (Verzii), de a relaxa plafonul îndatoririlor publice, propunere respinsă de partenerul liberal. În urma acestei controverse, cancelarul Scholz l-a demis din cabinetul pe care îl conducea pe ministrul Finanțelor Christian Lindner, liderul formațiunii liberale FDP.  

După votul de astăzi (luni, 16 decembrie 2024), șefa Bundestagului Bärbel Bas va înainta rezultatul final președintelui federal Frank-Walter Steinmeier, care va decide în câteva zile data alegerilor anticipate. Între timp, cancelarul va merge la palatul Bellevue pentru a-i cere președintelui dizolvarea Bundestagului. Conform speculațiilor politice de la Berlin, scrutinul parlamentar ar urma să aibă loc pe 23 februarie.  

Campania pentru noile alegeri a început în Bundestag  

Prioritățile fiscale, care au determinat ruptura din coaliția de guvernământ de la Berlin, au dominat și dezbaterile din camera inferioară a Parlamentului Germaniei (Bundestag), înaintea votului de încredere solicitat de cancelarul federal Olaf Scholz. Dar probleme de natură bugetară trec prin toate detaliile vieții germane, atinse de politicienii puterii și opoziției, în cele trei ore de intervenții la microfonul plenului.  

Totul a început cu un discurs al cancelarului Scholz, care și-a apărat mandatul - și a lăsat impresia că a intrat deja în campania electorală pentru alegerile anticipate, chiar înainte de a-și pierde mandatul prin votul parlamentarilor. De altfel, toate taberele parlamentare au folosit timpii de declarații pentru a se poziționa în perspectiva scrutinului a cărui dată urmează a fi stabilită procedural de președintele Frank-Walter Steinmeier.  

Scholz: scuze și promisiuni  

În intervenția sa, Scholz a evocat dificultățile anilor în care a guvernat și a avertizat că ceea ce va urma după alegeri ar putea fi o schimbare de traiectorie, motiv pentru care votul de încredere nu se limitează doar la deputați ci la întregul electorat german. E datoria acestuia să decidă dacă investițiile în economie și infrastructură ar urma să coste ”sănătatea, pensiile stabile și eficiența municipalităților” dar și posibilitatea creșterii salariului minim până la pragul de 15 euro pe oră. 

”Niciun alegător german nu și-a putut imagina, la ultimele alegeri federale, provocările cărora țara a trebuit să le facă față în ultimii trei ani”, a punctat cancelarul, enumerând un război la două ore de zbor de granițele federale, o criza energetică, concurența neloială a altor poli de putere economică globală.  

Au urmat atacurile la adresa colegilor liberali de guvernare, cei care au părăsit coaliția semafor de la Berlin, provocând criza politică: ”Oricine se alătură unui guvern are o responsabilitate pentru întreaga țară. Responsabilitate care depășește programul propriului partid și al propriilor alegători. Le datorăm cetățenilor decență și seriozitate”. Nu a fost cazul liberalilor din FDP care, a completat Scholz, au practicat ”săptămâni de sabotaj asupra propriului guvern”.  

Cancelarul a insistat pe parcursul discursului său pe nevoia relaxării frânei îndatorărilor - exact nemulțumirea liberalilor față de creșterea datoriei publice, care a dus, de altfel, la destrămarea coaliției semafor.  

Atacuri încrucișate înaintea unor alegeri cu final imprevizibil  

Liderul opoziției creștin-democrate Friedrich Merz, presupus viitor cancelar, și-a împărțit atacurile către cei doi lideri ai coaliției guvernamentale. Pe social-democratul Scholz l-a acuzat că a ratat multe oportunități de schimbare, că nici măcar acum nu vorbește despre competitivitate și că lasă țara ”într-una dintre cele mai mari crize economice din istorie”, situație în care ”face de rușine Germania”. Pe ecologistul Robert Habeck, vicecancelar și ministru al Economiei, l-a numit ”ilustrarea eșecului economic al Germaniei”. În același registru electoral, Merz a promis ”oferte atractive” pentru cei care doresc să lucreze mai mult dar și că ”vârsta de pensionare rămâne la 67 de ani”. 

Programul electoral recent publicat al lui Merz și al CDU abundă de promisiuni ireversibile și nefinanțabile, a contraatacat Robert Habeck. ”Stimate doamne, stimați domni, soldați, antreprenori, ascultați cu atenție: puteți uita toate acestea, să nu credeți niciun cuvânt din ce spun ei, nimic bun nu poate ieși din asta”. Liderul Verzilor a avertizat că ar fi foarte posibil ca Germania să nu aibă un guvern prea curând după alegerile anticipate.  

Șeful liberalilor, fost ministru demis al Finanțelor, Christian Lindner, s-a declarat convins că discursul de astăzi al cancelarului a demonstrat o dată în plus că Olaf Scholz ”nu are puterea de a face schimbări fundamentale”: o reducere a TVA la alimente, propusă de șeful Guvernului, ar fi inutilă pentru că ar costa miliarde de euro dar nu ar crea locuri de muncă, nici măcar nu le-ar garanta pe cele existente. Conform prognozelor, actuale FDP riscă să nu mai intre în viitorul legislativ. Un sondaj recent plasează alianța conservatoare CDU/CSU la un scor de 31%, urmată de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) cu 18%. SPD-ul lui Scholz are 17% din susținerea votanților iar Verzii 13%. Observatorii scenei politice germane nu exclud oportunitatea unei noi ”mari coaliții conservator-sociale.  

Extremele la microfon  

Discursurile din timpul dezbaterii de astăzi au fost constant întrerupte de comentarii dinspre băncile AfD, despre care șeful ecologiștilor Habeck a spus că reprezintă ”cea mai mare amenințare la adresa economiei Germaniei, a competitivității și creșterii economice. Cu rasismul său va duce țara într-o criză economică gravă”.  

Liderul grupului parlamentar al AfD, Alice Weidel, a vorbit despre o Germanie ”inundată de migranți pretențioși care disprețuiesc ceea ce găsesc aici”. În fine, șefa populiștilor de stânga din formațiunea BSW, Sahra Wagenknecht, l-a acuzat pe Scholz că a lansat cel mai amplu program de reînarmare din istoria Germaniei și s-a minunat că cineva care a avut parte de ”trei ani de prăbușire economică solicită patru ani de prelungire - trebuie să ai tupeu pentru așa ceva”. BSW este de asemenea prognozată la limita pragului electoral de studiile demoscopice.