Germania, ţinta campaniei ruseşti de dezinformare

"Niciun alt stat UE nu este atacat atât de puternic prin dezinformare ca Germania", se precizează în raportul unui grup de lucru al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), citat de publicaţiile trustului de presă "Funke Mediengruppe". Din raportul UE reiese că Germania reprezintă "ţinta principală a dezinformărilor ruseşti" şi că Moscova practică o astfel de campanie sistematică atât în plan politic formal cât şi prin medii pro-Kremlin. 

Campania este menită "să nască nesiguranţă şi să semene zâzanie, oferind oficialilor ruşi spaţiu de manevră". Politicienilor germani li se reproşează, totodată, că evită dialogul cu Rusia. 

"Imaginea Germaniei pe care o creează Kremlinul este aceea a unui cor de rusofobie iraţională din care se disting doar câteva glasuri ale raţiunii". Drept dovadă sunt enumerate câteva campanii ale mediilor ruseşti. 

Păpuşar sau marionetă

Astfel, în unele medii apropiate Kremlinului, se menţionează că autorităţile germane i-ar fi dat "instrucţiuni" soţiei lui Alexei Navalnîi, Iulia Navalnaia, când cei doi s-au aflat ultima dată în Germania. Mai precis după tentativa de otrăvire a opozantului rus, internat la clinica Charité din Berlin.

Sau se susţine, chiar, în baza unor documente, evident false, că Iulia Navalnaia ar fi cetăţean german. În astfel de relatări, Germania apare fie în postura de păpuşar, care trage sforile acţiunilor anti-ruseşti, fie în postura de marionetă.

"Duplicitatea" Rusiei

Grupul de lucru al SEAE a înregistrat, potrivit raportului citat, din 2015 şi până în prezent, peste 700 de cazuri de dezinformare rusească având drept ţintă precisă Germania. Campanii similare iniţiate de medii ruseşti au existat şi la adresa altor ţări, dar în număr mai mic - aproximativ 300 de cazuri în Franţa, 170 în Italia şi cel puţin 40 în Spania.  

Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) analizează astfel de cazuri pe pagina sa web "EU vs. Disinfo". 

Raportul UE vorbeşte de "duplicitatea" Rusiei. Astfel de relatări cu conţinut îndoielnic nu sunt adesea răspândite prin presa rusă de limbă germană. Kremlinul şi Ministerul de Externe de la Moscova s-au arătat dispuși la dialog pe această temă cu autorităţile germane, permiţând, însă, în acelaşi timp atacurile via fake news la adresa Berlinului şi a altor capitale UE. Aşa, semănând zâzanie şi creând nesiguranţă, oficialii ruşi dispun de mai mult spaţiu de manevră. 

maw/das (rtr, dpa)