Germanii vor dreptul de a-şi închide mobilul

Germanii vor dreptul de a-şi închide mobilul

Un telefon mobil nefolosit o anume vreme intră automat în modul standby. Este o facilitate menită să prelungească durata de viaţă a unei baterii încărcate. Facilitatea aceasta, specifică tehnologiei de uz comun, lipseşte oamenilor.

Mulţi dintre angajaţi funcţionează tot timpul în modul "aşteptare". Pregătiţi în orice moment să răspundem la telefon, ne consumăm bateriile fără să folosim, de fapt, energia în scopuri constructive. Un studiu realizat de asociaţia germană a industriilor informaţionale şi de telecomunicaţii Bitkom relevă că 88% dintre angajaţi preferă să rămâna la dispoziţia clienţilor, a colegilor şi a şefilor în afara orelor de program. Împotriva acestor practici devoratoare de energie se pronunţă, în prezent, Deutsche Gewerkschaftsbund (DGB), confederaţia sindicatelor solicitând Guvernului federal reglementarea tele-accesibilităţii angajatului. Codul muncii ar trebui amendat cu o reglementare anti-stress, a explicat Annelie Buntenbach, membru în consiliul de administraţie al DGB. De altfel, şi ministrul federal al Muncii, liderul creştin-democrat  Ursula von der Leyen, sugera, recent, instituirea unei linii legale de demarcaţie între programul de muncă şi timpul liber. "În interiorul companiilor ar trebui stabilite reguli clare privind utilizarea telefonului mobil şi a mailurilor. Angajatorii ar trebui să le stabilească iar angajaţii să beneficieze de ele", a apreciat von der Leyen, precizând că telefoanele de serviciu ar trebui interzise, pe motiv de protecţie psihică a angajaţilor, la fel cum casca este un echipament de protecţie fizică obligatorie în construcţii.

Medicii şi psihologii avertizează, de ceva vreme, că numărul sporit de căderi psihice se datorează în bună măsură noilor tehnologii de comunicare, prin intermediul cărora angajaţii sunt mai tot timpul în preajma virtuală a şefilor şi angajatorilor. Specializată în psihologia muncii la Universitatea din Leipzig, Sabine Korek, vorbeşte despre o creştere cu 100% a numărului cazurilor de boli profesionale, în ultimul deceniu. Resursele puse tot timpul la dispoziţia serviciului lipsesc din alte secvenţe ale cotidianului. "E ca un acumulator ce stă mereu în priză. Serile, sfârşiturile de săptămână sau vacanţele sunt aglomerate cu probleme rămase nerezolvate la serviciu" iar consecinţele se repercutează asupra vieţii private şi, mai ales, asupra familiei. "Fazele de recuperare se reduc iar conflictele din familie se înteţesc", observă psihologul din Leipzig, convinsă că avem de a face cu o problemă structurală şi că se impune o revizuire a culturii muncii: "În Germania domneşte impresia că eşti un angajat bun sau un şef responsabil doar dacă munceşti mult; or, tocmai această cultură a orelor multe de muncă trebuie regândită". Contra-exemplul vine din lumea scandinavă, acolo unde un angajat rămas suplimentar la muncă este întrebat dacă nu este capabil să îşi termine treaba în timpul programului; orele suplimentare sau treaba luată acasă nu sunt, acolo, o chestiunea prea onorantă.

Consiliul angajaţilor de la Volkswagen a reuşit să obţină, pentru angajaţi, o "pauză de BlackBerry" pentru după orele de program. Şi compania energetică Eon interzice expedierea sau prelucrarea mailurilor cu conţinut de natură profesională după orele 20, în vreme ce Telekom le oferă angajaţilor dreptul de a nu răspunde la telefon sau email în timpul liber. Din acest moment, consideră psihologii, subiectul ar trebui să fie luat în serios de politicieni, pentru a provoca o schimbare de atitudine la nivelul întregii societăţi germane.

Autor: Günther Birkenstock / cş

Redactor:Rodica Binder