Ginerele lui Trump investeşte în Balcani

Una din planificatele investiţii în Balcani ale lui Jared Kushner este dezvoltarea unui complex imobiliar în capitala Serbiei, Belgrad. Cu doi ani înainte ca Donald Trump să fie ales preşedinte al SUA în 2016, el a declarat autorităţilor sârbe că este interesat să construiască un hotel de lux şi un complex de locuinţe pe locul în care s-a aflat Statul Major General al armatei iugoslave, distrus în 1999 în timpul unui bombardament al NATO.

Proiectul nu s-a realizat atunci dar Kushner, care a fost un oficial de rang înalt la Casa Albă în timpul administraţiei Trump, a ajuns la o înţelegere cu guvernul Serbiei în vederea materializării sale. Potrivit ziarului New York Times, care se află în posesia unei copii a înţelegerii, Kushner va putea construi pe acel teren, care îi va fi concesionat gratis pentru o perioadă de 99 de ani, un hotel de lux, apartamente de locuit, magazine şi un muzeu.

Finanţare din Arabia Saudită

Finanţarea proiectului în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari (462 de milioane de euro), va fi asigurată de firma de investment a lui Kushner, Affinity Partners, cu sediul la Miami, pe care a înfiinţat-o după ce a plecat de la Casa Albă. Şi se pare că el nu duce lipsă de fonduri. De atunci se estimează că şi-a asigurat 2 miliarde de dolari din Fondul de Investiţii Publice al Arabiei Saudite. De asemenea, fonduri suverane din Emiratele Arabe Unite şi din Qatar au investit sute de milioane de dolari în firma sa.

Nici Affinity Partners şi nici Fondul de Investiţii Publice al Arabiei Saudite nu au vrut să comenteze pentru DW pe marginea acestui subiect.

Kushner a afirmat recent că în urma negocierilor s-a stabilit ca guvernul sârb să încaseze 22 la sută din profiturile generate de proiectul imobiliar.

Preşedintele Serbiei Aleksandar Vucici şi guvernul său argumentează că Belgradul trebuie să se dezvolte în continuare şi să ofere oportunităţi de afaceri. Milan Kovacevici, economist şi consultant pentru investiţii, susţine că metropola necesită noi spaţii locative pentru a face faţă creşterii populaţiei şi turismului.

"Belgradul are obligatoriu nevoie de hoteluri, inclusiv de mare calitate, dar ele trebuie construite acolo unde este nevoie, potrivit unor planuri urbanistice bine gândite", a declarat el pentru DW.

Expertul a subliniat de asemenea că "ar trebui să existe o piaţă", care să asigure licitaţii deschise şi transparente. Dând drepturi exclusive unui singur investitor, în acest caz lui Jared Kushner, "rămâne un spaţiu larg pentru corupţie şi abuzuri", a afirmat Kovacevici.

"Serbia nu este un bufet suedez"

Spre deosebire de guvernul sârb, politicieni din opoziţie şi experţi nu sunt deloc încântaţi de aceste planuri de dezvoltare imobiliară, descriindu-le chiar ca pe un scandal care trebuie neapărat prevenit.

"Serbia nu este un bufet suedez iar Vucici nu este ospătar. Aceasta nu este proprietatea sa privată", a declarat Aleksandar Jovanovici Cuta, liderul mişcării Revolta Ecologică. "Acelaşi lucru se întâmplă cu resursele noastre naturale, râurile, pădurile şi mineralele. Vucici înstrăinează tot ce are valoare fără să informeze poporul referitor la contracte şi la beneficiile cu care se aleg cetăţenii Serbiei", a afirmat el pentru DW.

Dorde Bobici, care a fost arhitectul-şef al Belgradului cu două decenii în urmă, este şocat şi dezamăgit de planificatul proiect. El susţine că este o mare aroganţă să demolezi clădirile fostului Stat Major General, să construieşti nişte hoteluri, "să înstrăinezi cel mai preţios teren" din oraş "puterii străine" care a bombardat Belgradul în 1999 "şi să faci negoţ cu el din intreres politic sau personal".

Proiectele lui Jared Kushner din Albania

Kushner a anunţat recent pe conturile sale din rețelele de socializare că este "încântat să publice schiţe ale unor proiecte de dezvoltare, create pentru coasta Albaniei". Premierul albanez Edi Rama a declarat că ţara sa este mândră de aceste proiecte care sunt binevenite.

Dar reacţia mişcării pentru protecţia mediului a fost mai rezervată. Una din locaţiile avute în vedere se află pe Insula Sazan, în Parcul Marin Karaburun-Sazan, într-o fostă bază militară. Alta se află în Peninsula Zvernec din sud-vestul Albaniei, care face parte din rezervaţia naturală protejată Vjosa-Narta.

O ameninţare pentru mediu

Parlamentul Albaniei a votat recent un amendament la legea privind zonele protejate ale ţării. Acesta deschide în esenţă drumul pentru dezvoltarea economică a zonelor protejate, în ciuda avertismentelor activiştilor pentru protecţia mediului.

"Legea 21/2024 permite construcţia unor mega complexuri de cinci stele în zone protejate. În plus, potrivit deciziei Consiliului Teritorial Naţional, este permisă construcţia aproape oricărui alt proiect, fără a mai exista linii roşii", a declarat pentru DW Mirjam Topi, expert în materie de mediu în cadrul Universităţii Agronomice din Tirana.

"Prin noul amendament legea nu mai protejează natura şi rezervaţiile Albaniei", a adăugat el. Potrivit lui Topi, amendamentul a fost votat tocmai pentru a facilita investiţiile lui Kushner. "Este clar că asta s-a urmărit fiindcă altfel nu se explică graba cu care majoritatea parlamentară a votat-o". El a mai arătat că după votul din Parlament şi-au făcut apariţia instantaneu unele proiecte concrete, chiar înainte ca legea modificată să fie promulgată de preşedinte.

Un beneficiu pentru economia Albaniei?

Pe de altă parte comunitatea de afaceri, mai ales din sectorul turistic, vede în noile proiecte un beneficiu economic, dar numai în anumite condiţii. "Consider că este vorba de investiţii foarte pozitive, cu condiţia să fie vorba de reale investiţii turistice, dacă este vorba de vile sau de unităţi de cazare", a declarat Besnik Vathi, preşedintele Consiliului de Administraţie al Serviciului Albanez pentru Călătorii şi Industria Hotelieră.

El avertizează că perspectiva construcţiei unor vile rezidenţiale nu va fi decât în beneficiul investitorilor. "După vânzare, nu vor mai exista încasări pentru industria turistică albaneză. Dacă în schimb se va investi în hoteluri şi în unităţi de cazare, acestea vor aduce continuu venituri pentru Albania", a declarat el pentru DW. Sectorul turistic local şi nu numai vor avea de profitat în aceste condiţii la Sazan şi Zvernec, prin crearea de noi locuri de muncă.

Indiferent că e vorba de proiectul din Serbia sau de cele din Albania, opoziţia faţă de ele este în creştere. Un grup din Serbia a lansat o petiţie împotriva proiectului. Intitulat Kreni-Promeni, grupul a informat că mai bine de 10.000 de oameni au semnat-o în mai puţin de 24 de ore.

La alcătuirea acestei relatări au contribuit Elona Elezi din Albania şi Nemanja Rujevici din Serbia.