Golul lăsat de bin Laden

Din Pakistan, cel mai căutat terorist al Planetei ameninţa lumea, chiar dacă - după cum ştim astăzi - influenţa lui era deja limitată. "În casa sa protejată tehnologic se preocupa prioritar de propria siguranţă. Fostul simbol Al Qaeda nu va mai avea influenţă asupra acţiunilor teroriste ale grupării", explică, într-o discuţie cu Deutsche Welle, specialistul pe probleme de terorism Rolf Tophoven.

Fără conducător

După septembrie 2001, bin Laden a devenit teroristul numărul unu al lumii. Figură-simbol a terorismului islamist, el a dispărut din acţiunile operative ale Al Qaeda. Bogatul finanţator saudit devenise riscant, în ascunzătoarea sa. Imediat după uciderea lui, Ahmed Rashid, bun cunoscător al talibanilor pakistanezi, scria în Berliner Zeitung: "Sute de luptători îl vor plânge astăzi şi vor declara că îşi vor da viaţa pentru a-l răzbuna pe bin Laden." Şi totuşi, uciderea liderului terorist nu s-a soldat cu preconizatele mobilizări şi legende de martiriu, la care se aşteptau Rashid şi alţi experţi. Dipariţia lui bin Laden a avut o consencinţă gravă pentru Al Qaeda, după cum consideră cercetătorul pe probleme de terorism Guido Steinberg: "Ceea ce s-a schimbat este deconectarea unei personalităţi pe care Al Qaeda nu a reuşit să o înlocuiască până acum."

Deficitul de carismă al lui Al-Sawahiri

Suprinzătoare este lipsa unor lideri-simbol în fruntea organizaţiei. Prin Aiman al Sawahiri, Al Qaeda a găsit rapid un nou conducător. Medicul egiptean era încă din anii 90 adjunctul lui bin Laden, fiind considerat chiar înainte de uciderea liderului suprem drept strategul reţelei. Lui îi lipseşte însă charisma înaintaşului său. "Prin personalitatea sa, Osama bin Laden a cucerit foarte mulţi tineri din lumea arabă, dar şi din occident şi sudul Asiei. Aiman al Sawahiri nu fascinează. Este respectat, dar nu iubit precum Osama bin Laden", exlică Steinberg în discuţia cu DW.

În plus, raportul de forţe s-a schimbat o dată cu noua conducere. "Sawahiri este considerat drept reprezentant al aripii deja influente din Egipt, privită cu suspiciune de alte aripi Al Qaeda, precum cea din Magreb".

Prin Abu Jahja al Libi se configurează încă un număr doi. Al Libi a fost multă vreme considerat drept lider religios al organizaţiei. Arestat în 2002 şi încarcerat în centrul american din localitatea afgană Bagram, reuşea să scapă doi ani mai târziu, alături de alţi deţinuţi. Cu excepţia unui mesaj postat pe internet, referitor la înarmarea rebelilor libieni, nu s-a făcut remaract în ultimul an.

Vechi şi noi centre de gravitaţie

Teama faţă de propria siguranţă i-ar putea face pe noii lideri Al Qaeda să evite expunerea, consideră unii experţi. Guido Steinberg se referă şi la unii şefi ai reţelei, arestaţi la domiciliu în Iran, care se bucură din 2009 de "mai multă libertate de mişcare". "Este marea întrebare a lunilor şi anilor următori: în ce măsură va prelua această 'conducere iraniană' un rol în Al Qaeda", mai spune Steinberg.

În paralel, s-au cristalizat noi centre de gravitaţie ale Jihadului. Pe lângă cele cunoscute de la graniţa afgano-pakistaneză, Rolf Tophoven se referă şi la urmele ce duc spre Irak, "unde există comandouri Al Qaeda. În plus, noi puncte fierbinţi apar în peninsula arabă, mai ales în Yemen". Islamişti înarmaţi folosesc haosul politic din Yemen pentru a continua conflictul cu forţele de ordine guvernamentale, reuşind temporar chiar să preia controlul asupra unor localităţi din sudul ţării.

Cazuri singulare şi în Europa

Un nou tip de terorism, inspirat din islamism, a apărut recent şi în Europa. Autorul crimelor din martie de la Toulouse, Mohammed Merah, se declara mujahedin, apropiat al Al Qaeda. Cu trei zile înainte de a fi identificat, Merah împuşcase şapte persoane, între care trei copii, la o şcoală evreiască. Şi Arid U., arestat în februarie 2011 în Germania şi acuzat de uciderea a doi soldaţi americani la aeroportul din Frankfurt este considerat ca fiind motivat de ideologia islamistă. În vreme ce miezul Al Qaeda este vizibil slăbit prin atacurile trupelor internaţionale din Afganistan şi uciderea unor lideri din Pakistan, Europa se confruntă cu o altă problemă, după cum apreciază Rolf Tophoven: "Este fanaticul, auto-declaratul luptător pentru Jihad, care acţionează fără comandă, fără sprijinul unei celule teroriste şi fără lideri direcţi."

Pe întreg teritoriul Uniunii Europene, se estimează existenţa a circa 400 de astfel de persoane. Majoritatea s-ar afla, potrivit coordonatorului UE pe probleme de terorism, Gilles de Kerchove, în Germania, Franţa, Marea Britanie şi Belgia.