Grecia ar putea să ceară Germaniei noi reparaţii de război

Raportul confirmă de asemenea că Germania a plătit, după semnarea unui acord bilateral de reparaţii în anul 1960, suma de 115 milioane de mărci către victimele greceşti ale terorii naziste. Din punct de vedere german, prin asta au fost onorate toate cererile de despăgubire, care oricum s-au prescris între timp. Grecia în schimb face referire la Acordul de la Londra privind creanţele, datând din anul 1953, în baza căruia obligaţiile de plăţi din cel de-al doilea război mondial se amână până după semnarea unui "tratat de pace".

În opinia lui Hagen Fleischer, istoric şi fost profesor la Universitatea din Atena, astăzi pensionar, cererile de reparaţii ale Greciei sunt îndreptăţite. Înainte de 1990, Germania a tot afirmat că e prea devreme, fiindcă Germania este divizată. Războiul a fost purtat de întreaga Germanie, nu de jumătate din Germania, şi despre reparaţii se va putea vorbi atunci când ţara va fi reunificată. După reunificare, guvernul german a spus dintr-o dată: "A trecut prea mult timp, e prea târziu", subliniază Fleischer.

El afirmă de asemenea că poziţia guvernului de la Berlin, potrivit căruia toate reparaţiile au fost onorate prin acordul din 1960, nu stă în picioare, fiindcă ambasadorul Greciei aflat în epocă la post în Germania, a arătat clar în scrisoarea de răspuns că suma de 115 milioane de mărci nu acoperă toate pretenţiile de reparaţii. "Pentru a vedea suma de 115 milioane de mărci în context, trebuie arătat că Olanda, care a suferit pagube mult mai reduse decât Grecia, a primit o sumă mai mare", subliniază istoricul care conchide: "Subiectul reparaţii de război este departe de a fi soluţionat."

Raportul Ministerului de Finanţe de la Atena nu conţine, aparent, cifre concrete. Asociaţii ale victimelor vehiculează suma de 160 de miliarde de euro, diverşi comentatori vorbesc despre o sumă de câteva ori mai mare. Reparaţiile posibile nu se referă doar la despăgubiri pentru vieţi omeneşti curmate sau pentru pagube materiale ci, în egală măsură, la un credit pe care Banca Centrală a Greciei a fost silită să-l acorde ocupantului german în anul 1942.

Hagen Fleischer pledează pentru separarea creditului silit de restul pretenţiilor de reparaţii. Din "raţiuni practice", solicitarea de reparaţii este tardivă, caducă, fiindcă niciun guvern german nu ar risca un asemenea precedent, afirmă istoricul. De aceea, el sfătuieşte guvernul de la Atena să se concentreze exclusiv asupra creditului forţat, cu atât mai mult cu cât ocupantul de odinioară a recunoscut că are o datorie de 476 de milioane de Reichsmark către Grecia, şi a început să ramburseze primele tranşe cu puţin timp înainte de încheierea războiului.

476 de milioane de Reichsmark înseamnă astăzi, fără dobânzi, aproximativ şapte miliarde de euro, susţine Fleischer. Pentru creditele germane s-a cerut în general după război o dobândă şase la sută, dar chiar dacă dobânda ar fi de numai trei la sută, tot s-ar totaliza mai bine de 100 de miliarde, a evidenţiat istoricul.

Partidul elen de stânga SYRIZA, cea mai puternică formaţiune de opoziţie, îşi propune să facă presiuni asupra coaliţiei la putere, formată din conservatori, socialişti şi stânga moderată, în scopul revendicării reparaţiilor. Liderul formaţiunii, Alexis Tsirpas, afirmă că a discutat această temă cu ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, în cursul întâlnirii pe care au avut-o în ianuarie.

Această afirmaţie a făcut valuri la Atena. Ministrul de Externe Dimitris Avramopulos, a declarat că nu există legătură între reformele aplicate în Grecia şi cererile de reparaţii. Pe de altă parte, Dimitris Papadimulis, purtător de cuvânt al grupului parlamentar al SYRIZA, s-a arătat revoltat că ministrul de Finanţe german îi pune pe greci să aleagă între reforme sau reparaţii. "Nimeni nu contestă că bugetul elen trebuie asanat şi structurile statului au nevoie de reforme, dar asta nu schimbă cu nimic pretenţiile de reparaţii", a declarat el.

Subiectul este foarte prezent şi în presa elenă. Aşa de pildă, ziarul cu cel mai mare tiraj Ta Nea a scris recent despre un "război rece" care ar fi izbucnit între Atena şi Berlin.