Greva magistraților: De ce nu are parte de empatie?

Nu există prea multă empatie pentru magistrați, fiindcă mulți dintre ei și-au mărit lefurile prin decizii în instanță, fiindcă politicul le-a oferit privilegii pe care mulți le-au îmbrățișat cu ochii închiși. Pentru că pensiile lor sunt disproporționate în raport cu celelalte. Pentru că ei pot ieși la pensie înainte de 50 de ani, dacă vor. Pentru că, nu de puține ori, unii au făcut compromisuri, iar demnitari cu dosare grele au fost scăpați prin tertipuri greu de înțeles sau au primit pedepse mici, iar prejudiciile nu au fost recuperate decât ca excepție de la regulă. Pentru că traficanți de persoane, bine documentați și în presă, au fost lăsați în libertate. Pentru că uneori procesele mari trenează până la prescrierea faptelor.

Magistraților le este interzis prin lege să facă grevă, așa că ei numesc protest blocarea instanțelor. Se consideră nedreptățiți de proiectul prin care pensiile speciale ar trebui să dispară. Pe scurt. sunt nemulțumiți că vârsta lor de pensionare va crește, iar pensiile lor se vor diminua ușor. Vârsta de pensionare a magistraților a fost proiectată la 60 de ani, una din excepțiile de la regulă, fiindcă altminteri urmează ca vârsta de pensionare a românilor să se egalizeze la 65 de ani după 2030. În prezent, magistrații se pot retrage, indiferent de vârstă, după 25 de ani de activitate, ceea ce face uneori posibilă pensionarea sub 50 de ani. Potrivit proiectului prin care România vrea să scape de pensiile speciale, pe termen mediu, pensiile judecătorilor și procurorilor vor fi calculate după contributivitate și pensia va suporta o taxare suplimentară, de 15%, pentru ceea ce depăşeşte salariul mediu net. 

Astăzi, pensiile magistraților reprezintă 80% din salariul brut al ultimei luni de activitate. Acum 25 de ani, liberalul Valeriu Stoica a modificat legea și le-a numit pensii de serviciu, doar că ele erau plătite la vârsta generală de pensionare și reprezentau 80% din venitul net al ultimei luni lucrate. În 2004, ministra PSD a Justiției, Rodica Stănoiu, a modificat din nou legea, iar pensiile au ajuns să fie între 80-100% din venitul brut total al ultimei luni, cu tot cu sporuri, ceea ce a făcut ca în multe situații pensia unui judecător sau procuror să fie mai mare decât salariul.

Veniturile magistraților și sistemul de pensii fac parte din Legea statutului judecătorilor și procurorilor, modificată anul trecut în mandatul fostului ministru de resort Cătălin Predoiu, cu largul concurs al majorității parlamentare, într-o încercare de reformare a sistemului juridic. Predoiu le-a promis judecătorilor și procurorilor inclusiv la Consiliul Superior al Magistraturii că nimic nu se va schimba în privința veniturilor prezente și viitoare, cu toate că știa ce urmează, iar condițiile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) conceput de România și UE nu era secret pentru nimeni. Dacă România nu scapă de pensiile speciale, Bruxelles-ul va bloca cel puțin o tranșă de 3 miliarde de euro din PNRR, bani de care actualul guvern are nevoie nu doar pentru investiții, ci chiar pentru supraviețuire. Deci, fostul ministru al Justiției s-a lăudat cu noile Legi ale justiției, dar a lăsat cartoful fierbinte în mâinile urmașilor săi. 

Magistraților li s-a oferit posibilitatea de a ieși la pensie după 25 de ani de activitate în 2005, când România voia să scape de judecătorii și procurorii care lucraseră pentru regimul ceaușist. Această strategie, prin care Bucureștiul voia să convingă Bruxelles-ul că merge pe drumul cel bun, a dat roade, iar în următorii patru ani au ieșit la pensie aproape 800 de magistrați. Poate că a venit vremea ca legea să fie schimbată, fiindcă și-a atins scopul, iar magistrații să iasă la pensie la aceeași vârstă cu restul populației. Un calcul făcut de Rise Project, pornind de la speranța de viață în România, care este de 75 de ani, sugerează că cetățeanul obișnuit se va bucura doar zece ani de pensia lui (fiindcă vârsta de pensionare este de 65 de ani), în vreme ce un magistrat se poate bucura de pensie 25 de ani. Apoi, pensia medie a judecătorilor și a procurorilor este nu doar de 11,3 ori mai mare decât a contribuabilului mediu statistic, ci și de circa 2,5 ori mai lungă.

Există mulți magistrați serioși care-și merită salariile și care aduc o serie de argumente pentru protestul lor, că în 10 ani au avut 800 de dosare, că instanțele sunt excedate, numai că procurorii și judecătorii nu au făcut grevă pentru o reală reformare a sistemului, și de aceea e greu să convingi o țară întreagă că judecătorii și procurorii trebuie să iasă la pensie cu zece ani înaintea celorlalți oameni și cu o pensie de peste zece ori mai mare. Subiectul pare populist, dar în topurile europene, România e în frunte, fiindcă salariul unui judecător debutant este de 4 ori mai mare decât salariul mediu net, iar venitul unui judecător de curte supremă este de 8 ori mai mare raportat la salariul mediu pe țară.