Griji, evenimente, cărţi

Un discurs inaugural, precum cel rostit de Jürgen Boos, directorul Tîrgului Internaţional de Carte de la Frankfurt pe Main, a fost platforma ideală de pe care au putut fi lansate în acest an, avertismente şi exprimate unele îngrijorări legitime, legate nu numai de soarta cărţii şi a librăriilor, în varianta lor tradiţională ci şi a valorilor pe care le credităm şi a celora pe care literatura le transportă şi impune.

Google, Apple şi Amazon sunt maeştri ai construirii coliviilor de aur destinate utilizatorilor, sunt adevărate maşinării menite să-i facă dependenţi, să-i lege pe clienţi, să-i ţină sub control. Rezultatul este că reziliindu-şi contul, clientul îşi vede ştearsă întreaga bibliotecă digitală. Afirmaţiile făcute de Jürgen Boos sunt o pledoarie indirectă pentru cultura cărţii, pentru dăinuirea bibliotecii şi a librăriilor, în formatul lor tradiţional, fără ca această fidelitate să excludă utilizarea internetului în satisfacerea poftei de cunoaştere. Tot potrivit spuselor lui Boos, algoritmii maşinilor de căutare şi sistemele de plată sunt, din păcate, cele care condiţionează accesul la bunurile spirituale şi culturale, a se citi la cartea în format electornic.

Or, cei care veghează asupra calităţii acesteia, asupra diversităţii valorilor şi orizonturilor de receptare, sunt editorii şi cititorii. Cu satisfacţie poate fi înregistrată apariţia unui nou spirit de pionierat, potenţarea creativităţii mai ales în cazul editurilor mici şi a librăriilor. Spre deosebire de internet, acestea pot insufla entuziasm şi pasiune, dragostea pentru literatură, cititorilor.

Liniile de forţă ale discursul inaugural al directorului Tîrgului de Carte au fost întărite de cuvintele preşedintelui Asociaţiei Librarilor Germani, Gottfried Honnefelder. Clar şi răspicat, el a revendicat o politică europeană a cărţii şi responsabilităţi bine delimitate în cadrul Comisiei UE. In tratativele vizînd acordul liberului schimb între Europa şi America, ceea ce poate fi desemnat drept „cultura cărţii”, nu are voie să lipsească. Marile concerne internet intenţionează să anuleze preţul fix al cărţilor ceea ce ar echivala cu moartea comerţului de carte. Honnefelder a regretat că guvernul de la Berlin nu are încă nimic de spus pe această temă şi a insistat asupra necesităţii instituirii unui sistem de evaluare şi protecţie a ştiinţei şi cunoaşterii.

Este un fapt puţin obişnuit ca la debutul unui Tîrg de Carte, precum cel de la Frankfurt, unde în ediţia actuală 7.300 de expozanţi din peste 100 de ţări, vor expune peste 280.000 de titluri, gazdele să confere o importanţă primordială unor idei critice şi nu statisticilor şi mesajelor festiviste. Această abatere de la „ceremonial” promite o durabilă dezbatere asupra destinului cărţii şi a literaturii, în noua eră a digitalizării globalizate.