Alegeri în Găgăuzia

De la una din secțiile de votare au dispărut buletinele de vot. Autorităţile au sesizat Procuratura. De asemenea, preşedintele Comisiei electorale din Găgăuzia, Valentin Cara, a anunțat că de la secția de votare nr. 39 din localitatea Izghinjea au fost furate câteva ștampile de vot. Și în acest caz a fost transmisă o sesizare Procuraturii și Serviciului de Securitate din Găgăuzia. Candidatul la funcția de bașcan, Nicolae Dudoglo, susține că reprezentanții pretendentului la fotoliul de bașcan, susținut de Moscova, ar oferi câte 300 de lei (echivalentul a 14 euro) pentru un vot: „Potrivit unor informaţii de la secţiile de votare, reprezentanţii candidatului Irina Vlah plătesc câte 300 de lei pentru fiecare vot şi fac agitaţie deschisă. Este o imixtiune grosolană în procesul electoral”, a spus Dudoglo. Irina Vlah nu a reacționat.

Burgudji cere repetarea scrutinului

Preşedintele comisiei juridice a Adunării Populare de la Comrat (parlamentul local), Ivan Burgudji, susţine că scrutinul este unul „murdar”: „Această campanie electorală a fost marcată de încălcări serioase ale normelor electorale, care vor influenţa rezultatul scrutinului. În această situaţie, indiferent de cine va fi ales başcan, instanţa de judecată trebuie să anuleze rezultatul alegerilor şi să dispună organizarea unui nou scrutin”, susține Burgudji.

În total, în prima jumătate a zilei, au fost depuse 9 petiții la Comisia Electorală. Autoritățile electorale de la Comrat susțin că nici una din încălcările semnalate nu este în măsură să afecteze procesul electoral.

Prezența la vot – 42%

Pentru validarea rezultatelor alegerilor este necesară prezenţa la vot a 50% din alegătorii înscrişi pe liste. La ora 16.00, rata de participare la vot era de 42%.

Unii juriști atenționează, însă, că scrutinul ar fi, de fapt, ilegal, deoarece nici Codul Electoral al Republicii Moldova, nici Constituția țării nu reglementează în vreun fel procesele electorale din Autonomia Găgăuză. Totuși, scrutinul este monitorizat de 67 de observatori internaţionali din partea a 13 instituţii, iar conform legislației moldovenești, bașcanul UTA „Gagauz-Yeri” este membru din oficiu al Guvernului.

Candidatul Moscovei creditat cu cele mai mari șanse

Casele de sondaje o creditează cu cele mai mari șanse pe candidatul Irina Vlah (miza Moscovei), dar numai în cazul în care ar învinge din primul tur. Principalul ei oponent este Nicolae Dudoglo (exponent al Partidului Democrat din Moldova) – un candidat dorit de Chișinău, șansele căruia ar crește esențial în cazul în care ar avea loc turul doi de scrutin.

Turul doi de scrutin (cu participarea celor doi candidaţi care au acumulat cel mai mare număr de voturi în primul tur) ar urma să aibă loc pe 5 aprilie dacă la alegerile de duminică, 22 martie, nici un candidat nu va obţine majoritatea simplă.

Istoric

Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova a apărut ca urmare a mișcărilor separatiste de la începutul anilor ’90. Pe 19 august 1990, mișcarea separatistă ”Gagauz Halkî” („Poporul Gagauz”) proclama în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești așa-numita ”republică găgăuză”, nerecunoscută de nimeni. Aceasta a existat 4 ani, iar în 1994, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, prin care declara acest teritoriu o regiune autonomă în componența Republicii Moldova. În 1995, autoritățile găgăuze au stabilit hotarele regiunii, printr-un referendum. În același an, Guvernul de la Chișinău a aprobat Regulamentul pentru alegerea guvernatorului Găgăuziei, numit „bașcan”. Potrivit legii, acesta este ales prin vot direct pe un termen de 4 ani. Anul trecut, pe 2 februarie, Comratul a sfidat Chișinăul prin organizarea unui referendum local ilegal. Potrivit rezultatelor prezentate de Comisia Electorala de la Comrat, dacă Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea, aproape 99% dintre locuitorii autonomiei ar opta pentru independența regiunii. Aceasta înseamnă aproximativ 70.000 de oameni sau aproape 4% din populația țării. Potrivit rezultatelor aceluiași referendum ilegal, 98% dintre alegătorii din Găgăuzia pledează pentru aderarea la Uniunea Vamală (patronată de Rusia), în timp ce pentru Uniunea Europeana s-ar fi pronunțat doar 3% dintre găgăuzi.