"Hamas a comis crime de război”

Gruparea teroristă islamistă Hamas constituie guvernul de facto al Fâşiei Gaza. În timpul războiului de 50 de zile împotriva Israelului, din vara anului trecut, radicala grupare islamistă ar fi încercat să-şi consolideze puterea între altele prin execuţii publice. Hamas a mai săvârşit concomitent, potrivit organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului, Amnesty International, răpiri, schingiuiri, ucideri ilegale şi extrajudiciare.

Potrivit lui Philipp Luther, purtător de cuvânt al organizaţiei şi director al programelor ei pentru Africa de Nord şi Orientul Apropiat, „în haosul conflictului, Hamas, guvernul de facto din Gaza, a lăsat mână liberă forţelor sale de securitate de a maltrata groaznic oameni aflaţi în custodia lor”. Luther s-a arătat oripilat de faptul că, „în timp ce trupele israeliene produceau în Fâşia Gaza ample pierderi umane şi materiale, trupele Hamas au profitat de ele spre a trece la o neruşinată reglare de conturi”.

Conform raportului AI, Hamas a răpit, torturat şi atacat membri ai grupării palestiniene Fatah, care guvernează în Cisiordania. Cel puţin 23 de palestinieni, locuitori ai Fâşiei Gaza, au fost omorâţi de Hamas în timpul celor 50 de zile de conflict militar. Între ei, oameni acuzaţi de o presupusă colaborare cu statul evreu. Or, unii se aflau în închisoare, în Gaza, şi nu puteau în nici un caz colabora cu Israelul de după gratii, mai apreciază Amnesty International, care a acuzat şi forţele militare ale statului evreu că ar fi comis crime de război.

Execuţii Publice

Cruzimea Hamas reiese şi din faptul că unele din aceste execuţii au fost publice. Nu mai puţin de şase dintre cei condamnaţi la moarte au fost executaţi în prezenţa unui mare număr de spectatori, între care şi copii, relevă organizaţia internaţională pentru drepturile omului. Potrivit căreia Hamas a vrut astfel să se răzbune şi să răspândească în fâşie frica.

Totodată, există indicii potrivit cărora gruparea a încercat astfel să-şi consolideze puterea în Gaza. Or, conform unor experţi israelieni, între care generalul în retragere Sami Turgeman, ex-comandant al trupelor statului evreu staţionate în zona frontului sudic, nu există în fâşie vreo forţă care să poată pune deocamdată în pericol prezenţa la cârmă a Hamas.

Adevărat e însă, pe de altă parte, şi faptul că gruparea islamistă rămâne contestată, după cum a reieşit marţi dintr-un atac cu rachetă asupra teritoriului israelian. „Serviciile de securitate ale statului evreu pleacă de la premiza că atacul ar trebui trecut în contul Jihadului Islamic”, a afirmat ziarul israelian Haaretz, trimiţând la „rivalităţi interne” care ar fi determinat o facţiune să procedeze la acest atac. Pe de altă parte, autorităţile israeliene îi atribuie Hamas responsabilitatea pentru acest tir, devreme ce Hamas deţine conducerea fâşiei. Dar riposta militarilor israelieni s-a vădit reţinută, Ierusalimul ţinând cont nu doar de responsabilitatea Hamas, ci şi de faptul că gruparea care guvernează fâşia n-a avut intenţia de a declanşa un atac.

Salafişti şi jihadişti

Incidentul documentează însă că există rivalităţi şi între diversele grupări islamiste. Hamas, o filială palestiniană a Frăţiei Musulmane egiptene, a intervenit în forţă, încă din 2009, împotriva unui grup de o sută de salafişti, care ocupaseră moscheea Ibn Tamiyyah din Rafah, proclamând acolo edificarea unui „califat”. Pe autoritatea lui Ibn Tamiyyah, un teolog musulman al secolului 14, se bazează unii dintre ideologii „Statului islamic.

La mijlocul lunii mai s-a relatat online că Hamas ar fi creat sute de puncte de control menite să ajute la arestarea unor salafişti şi jihadişti precum şi a simpatizanţilor lor. Dar conform liderilor Hamas, nici „Statul islamic” şi nici gruparea sa aliată, „Ansar al-dawla al-islamiya” nu ar avea reprezentanţi în Gaza.

Legături Internaţionale

Unii salafişti autodesemnaţi au contrazis această afirmaţie. Un locuitor al fâşiei ar fi explicat publicaţiei internet Al Monitor, care se ocupă de evoluţiile politice din Orientul Apropiat, că Hamas ar fi arestat la mijlocul lunii mai „un terorist care avea asupra sa o bombă”. Potrivit acestei declaraţii, teroristul ar fi urmat s-o detoneze într-o piaţă din Gaza.

Dar autodesemnatul salafist, care a mai indicat că în închisorile din Gaza ar fi deţinuţi circa 60 de presupuşi membri ai statului Islamic n-a putut indica identitatea prezumtivului "terorist". Unii politologi, precum palestinianul Khalid Safi, consideră de asemenea că ar exista salafişti violenţi în Gaza, care ar întreţine relaţii cu membri ai grupării lor din Egipt.