"Discursurile urii trebuie şterse imediat"

Deutsche Welle: Domnule Zörner, reţelele sociale au devenit medii de informare de sine stătătoare. Acum, ele sunt un podium al liberei exprimări. Care bun este mai de preţ? Libertatea cuvântului sau evitarea comentariilor pline de ură?

Hendrik Zörner: Evitarea acestui tip de discurs este foarte importantă. În unele momente este mai importantă decât libera exprimare, dat fiind că discursul urii - hate speech - reprezintă abuzarea dreptului la exprimare.

Codul de conduită stabilit de Comisia Europeană împreună cu cele patru mari concerne IT - Google, Twitter, Facebook şi Microsoft - prevede că, în decursul a 24 de ore, comentarii de acest fel trebuie să fie şterse. Companiile nu vor să facă decât un control aleatoriu, de tip eşantion. Nu prea pare o măsură eficientă.

La fel credem şi noi. Acest cod de conduită este însă un prim pas în direcţia potrivită. Până acum nu exista niciun fel de reglementare. A lucra însă doar cu eşantioane este prea puţin. Nu vorbim despre ştergerea comentariului cutare sau cutare, pentru a scăpa, ca mare concern, cu faţa curată. Nu. Trebuie să fie clar că aceste comentarii care propagă ură nu au ce căuta pe reţelele sociale. Ele trebuie şterse imediat după ce sunt publicate.

Ideile Ministerului german al Justiției cu privire la restricționările comentariilor pline de ură sunt mai ample. Toate mesajele ar trebui să fie revizuite și, eventual, interzise. Acest lucru poate fi făcut de către Facebook, Twitter şi restul, prin folosirea codului "moale" gândit de Bruxelles?

Asta e problema. Ei ar face cu siguranță acest lucru, deoarece acestea sunt corporații internaționale și comentariile nu se limitează la o singură ţară. Ministerul Federal al Justiției are o luptă grea de dus, pentru că propunerile se lovesc de legislațiile naționale. O reglementare la nivel european ar fi necesară. De aceea, în cazul în care Comisia Europeană ia în serios propunerile Germaniei şi le adoptă după posibilitate, acest lucru ar fi foarte bun.

Cum ar putea funcţiona aceste reglementări în mod practic?

Acest lucru este extrem de dificil. Justiția germană, după cum vedem în multe contexte, se situează mult în urma altor ţări din punct de vedere al dezvoltării tehnice. Există încă autorități şi instanțe care au accesul la internet limitat la un singur calculator în toată clădirea. O situaţie ca din epoca de piatră digitală, prea des întâlnită. Apoi, contează foarte mult ce vor face marii jucători, precum Facebook, în sensul de a respecta ceea ce prevede organul legislativ. Legislatorul însuși sau organismele subordonate nu pot pune nimic în aplicare din punct de vedere tehnic. Acest lucru funcționează eficient numai dacă furnizorul şi legiuitorul au aceleaşi ţeluri.

Anumite organizații non-guvernamentale critică noul cod de conduită de la Bruxelles, considerându-l o atingere adusă libertății de exprimare. Este dovedit faptul că terorismul se organizează mai ales pe Internet. Nu avem nevoie în acest context de o reglementare şi mai dură?

Nu, nu cred că avem nevoie de măsuri şi mai rigide. Trebuie să avem un echilibru. Libertatea presei şi libertatea de exprimare sunt drepturi fundamentale. Ele nu sunt drepturi "bune de avut", ci lucruri fundamentale în societăţile democratice funcţionale. Acest lucru este valabil şi în contextul ameninţării teroriste împotriva ţărilor occidentale. Libertatea presei şi a cuvântului nu trebuie aruncate peste bord. Comentariile pline de ură nu au nimic de-a face cu libertatea presei şi libertatea exprimării!

Hendrik Zörner este purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Jurnaliştilor Germani (DJV).