Israelul a acceptat prelungirea armistiţiului. Hamas refuză

În timp ce israelienii şi-au asumat o prelungire sine die a actualului armistiţiu, care urmează să se încheie vineri, după 72 de ore, organizaţia teroristă islamistă, palestiniană, Hamas, care guvernează fâşia Gaza a refuzat propunerea.

În interviul acordat televiziunii din Qatar, combatanţii Hamas au declarat că sunt gata să-şi reia tirul asupra tancurilor israeliene. Gruparea subversivă palestiniană a afirmat concomitent că ar mai deţine controlul asupra unor tuneluri şi e capabilă oricând să provoace inamicului pierderi grele, dacă Israelul nu acceptă condiţiile puse de "rezistenţă".

Un reprezentant al executivului de la Ierusalim reliefase că statul evreu n-are probleme cu prelungirea necondiţionată a încetării focului. Conflictul dintre israelieni şi grupările extremiste palestiniene din Gaza, Hamas şi Jihadul islamic s-a soldat cu 1900 de victime omeneşti, de partea palestiniană, precum şi cu aproape 70 de partea israeliană.

În Egipt negocierile privind perpetuarea încetării focului se derulează cu mare dificultate. Guvernul de la Cairo ar fi dorit o prelungire iniţială a armistiţiului până sâmbătă, dar taberele angrenate în conflict, care duc tratative indirecte, mediate de egipteni, nu se pot înţelege.

De teama unei reluări într-un răstimp previzibil a atacurilor cu rachete asupra teritoriului statului evreu, ca şi a construcţiei de tuneluri menite să faciliteze desfăşurarea de operaţiuni teroriste în localităţile israeliene, executivul de la Ierusalm insistă asupra unei demilitarizări complete a Fâşiei Gaza.

Grupările teroriste Hamas şi Jihadul islamic nici nu vor să audă de o demilitarizare. Hamas revendică în schimb eliberarea teroriştilor din închisorile israeliene. Gruparea radical-islamică palestiniană doreşte de asemenea să se pună capăt blocadei Fâşiei Gaza.

Or, blocada e asigurată nu doar de israelieni ci şi de egipteni. Liderii ambelor ţări se tem, in corpore, de reînarmarea organizaţiilor teroriste emanate din Frăţia Musulmană, interzisă între timp în Egipt.

Diverşi analişti consideră că situaţia din regiune nu se va putea calma decât dacă li se va asigura palestinienilor din Gaza un trai decent. Alţi observatori atrag atenţia asupra faptului că Hamas s-a folosit până acum de toate înlesnirile comerciale pentru a trafica arme şi rachete şi a importa beton cu care şi-a consolidat tunelurile teroriste.

Scepticii relevă că Hamas n-a acceptat niciodată dreptul la existenţă al Israelului, iar ura antievreiască a organizaţiilor teroriste este atât de înverşunată încât întreaga energie a acestor grupări e investită în proiecte belicoase. In fine, ajutoarele internaţionale acordate populaţiei din Gaza sunt sistematic sifonate de către terorişti, care nu se dau în lături să-şi folosească propria populaţie ca scut uman.

Întru ieşirea din acest cerc vicios şeful diplomaţiei israeliene, Lieberman, a cerut Germaniei ajutor în controlarea frontierelor Fâşiei Gaza, astfel încât verificările făcute la graniţe să admită derularea operaţiilor comerciale fără să permită importul de arme de care să beneficieze teroriştii.

Propunerea a suscitat un larg ecou în Germania, fiind susţinută de social-democratul Reinhold Robbe, preşedintele Asociaţiei de Prietenie Germano-Israeliană. Potrivit lui, America a început să se retragă din Orientul Apropiat şi Mijlociu, Germania şi Europa fiind chemate, ca atare, să umple vidul lăsat în urmă de americani.