Italia, pe urmele Greciei?

"Pieţele sunt extrem de nervoase", apreciază Jürgen Matthes de la Institutul Economiei Germane, IW, din Köln, adăugând că nu mai poate fi vorba aici de o acţiune raţională. Nesiguranţa a luat amploare şi prin atacurile fondurilor speculative, ale aşa-numitelor hedge-funds.

Berlusoni se joacă cu focul

Ceea ce s-a întâmplat, mai ales, în ultimele săptămâni a sporit nervozitatea pe pieţele financiare internaţionale. Agenţia de rating Moody's a redus ratingul Portugaliei la nivelul de "junk", de "gunoi". Mai înainte, agenţia Standard & Poor's anunţase că în următoarele 24 de luni ar putea fi coborâtă bonitatea Italiei.

Pentru a evita o astfel de evoluţie, ministrul de finanţe italian, Giulio Tremonti, s-a pronunţat pentru adoptarea unui pachet de măsuri de austeritate, fără însă a primi, iniţial, sprijinul necesar din partea premierului Silvio Berlusconi.

Realitatea este că statul italian se situează, cu datorii de 120 de procente din PIB, pe o poziţie fruntaşă a datornicilor din UE, fiind responsabil pentru aproape un sfert din datoriile tuturor celor 17 state ale zonei euro. Doar Grecia se află într-o situaţie şi mai gravă.

Dar, "spre deosebire de Grecia şi Portugalia, Italia pare să fi învăţat să trăiască cu datoriile sale" observă Jürgen Matthes de la institutul economic kölnez. Piaţa obligaţiunilor italiene este, după cea americană şi japoneză, a treia ca mărime din lume. Cu cât mai mare este piaţa cu atât mai uşor se găsesc şi investitorii, care cred că aceste ţări îşi pot revinde, la nevoie, obligaţiunile. Până acum această logică a dat rezultate în Italia.

Italia îşi poate reveni prin forţe proprii

Deşi temerile sunt justificate, să nu uităm totuşi că situaţia economică a Italiei e simţitor mai bună decât cea din Portugalia sau Grecia. Deficitul bugetar al Italiei a fost, în 2010, de 5 procente, iar potrivit estimărilor Comisiei Europene, anul acesta se va reduce la 4 procente. Portugalia s-a văzut confruntată, în 2010, cu un deficit bugetar de peste 9 procente, iar cel al Greciei a atins 12,7 procente din PIB.

Italia produce şi ea ca Portugalia sau Grecia vin şi ulei de măsline, dar, spre deosebire de Grecia mai ales, a cărei economie e bazată în cea mai mare parte pe turism, Italia dispune de o economie diversificată. Un rol important îi revine, de pildă, industriei de maşini şi automobile, principalele ramuri pentru export. Italia este renumită şi pentru designul său industrial şi de modă.

Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, OECD, estimează că industria Italiei va creşte cu aprox. 1,1 procent în acest an. Economia Portugaliei, în schimb, stagnează deja de vreo zece ani. Comisia Europeană se aşteaptă chiar ca aceasta să scadă în anul în curs şi cel viitor cu două procente. Ca să nu mai vorbim de Grecia, a cărei putere economică se aşteptă să scadă, în 2011, cu 4,5 la sută. Şi pentru anul 2012 estimările sunt la fel de sumbre.

Cine produce poate economisi mai mult. Iată de ce capacitatea Italiei de a economisi este foarte ridicată în comparaţie cu celelate ţări marcate de criză. Fapt care e de sperat pentru că, sunt de părere experţii, un faliment al Italiei, ar fi prea mult pentru UE. Dacă s-ar ajunge într-o atare situaţie, ar fi nevoie de sprijinul altor ţări şi organisme internaţionale pentru a salva Italia de la faliment, de pildă al FMI, şi poate chiar al Chinei.

Autor: Jutta Wasserrab/ Medana Weident
Redactor: Petre M. Iancu