Joe Biden, despre securitatea energetică

Vizita vicepreşedintelui american Joe Biden a fost privită la Bucureşti ca un eveniment de prim ordin şi se pare că în cursul discuţiilor care au avut loc în prima parte a zilei de marţi au fost lansate şi mesaje politice de mare însemnătate. În primul rând oficialul american a reuşit să transmită ceea ce în general aşteaptă românii, şi anume sentimentul că sunt protejaţi. Am asistat la un discurs cald, marcat de câteva declaraţii convingătoare prin laconismul lor căutat: „Unul dintre principalele motive pentru care am venit astăzi pe pământ românesc este să vă spunem că vom onora articolul 5 din tratat, este o obligaţie sacră. Noi ne protejăm unii pe alţii. Punct.”

În al doilea rând, oficialul american a insistat mult pe tema statului de drept, subiect abordat şi în prima declaraţie de la Palatul Cotroceni şi în a doua declaraţie de la Palatul Victoria. Statul de drept ar trebui înţeles – a susţinut Joe Biden – nu doar ca scop în sine, dar şi ca element de siguranţă naţională şi ca factor de competitivitate. Preşedintele Traian Băsescu a reluat şi el subiectul, fireşte, în timp ce premierul Ponta a evitat în declaraţia sa orice trimitere directă.

Dar poate că aspectul cel mai important legat de această vizită s-a dezvăluit în a doua parte a vizitei la Palatul Victoria. Vicepreşedintele american a propus României să devină parte a unui proiect prin care statele europene să se conecteze la o reţea comună de conducte de gaze, în aşa chip încât toate să aibă acces egal la rezerve puse în comun. Sună foarte cunoscut: este exact propunerea pe care recent o făcea premierul Poloniei, Donald Tusk. Şi, la fel ca prim-ministrul Poloniei, Joe Biden a evocat modelul iniţial al Franţei şi Germaniei care, în deceniul al şaselea al secolului trecut, puneau în comun resursele lor de cărbune şi oţel. Oficialul american a spus că SUA va sprijini România pentru construirea reţelelor de transport, în aşa fel încât resursele de la Marea Neagră să ajungă până în Europa centrală.

Nici preşedintele Traian Băsescu şi nici prim-ministrul Victor Ponta nu au comentat deocamdată propunerea. Este acum limpede că premierul Poloniei avea încă de pe atunci susţinerea americană, aşa cum a avut-o şi în alte declaraţii legate de atitudinea de adoptat faţă de Rusia. În orice caz subiectul nu este unul româno-american, ci unul european, care are nevoie de consultări mai largi. Va exista o alianţă româno-poloneză care să militeze la Berlin şi în alte capitale pentru un asemenea proiect? Sau va fi un proiect alternativ?

O parte distinctă o a vizitei a cuprins un discurs ţinut la Palatul Cotroceni şi în cuprinsul căruia s-a adresat nu mediului politic, ci mai curând societăţii largi pe tema combaterii corupţiei. A impresionat cu siguranţă felul în care oficialul american a ştiut să naturalizeze mesajul justiţiar, trimiţând la “ocaua lui Cuza”. A fost o idee bună, căci îndemnurile cele mai puternice se găsesc, cu siguranţă, tot în tradiţia proprie.