Konni, Duma şi Kremlinul
8 decembrie 2003Publicitate
Foste cătane ale patriei, vă mai aduceţi aminte de cîntarea ostăşească în care se vorbea despre căţeaua Laika? Biată ficţiune, fără nici o legătură cu Laika cea cosmică, Laika din cîntecel nu avea de unde ştii că peste ani şi ani locul de mîndrie a întregului popor îi va fi luat de o altă căţea, labrador, de data aceasta: Konni de la Kremlin.
Televiziunile Moscovei difuzau, ieri dimineaţa, imaginea obosiţilor soţi Putin, veniţi de cum s-a arătat soarele peste câmpiile europene ale Maicii Rusii să voteze deşi toată noaptea au stat să o asiste în travaliu pe coana Konni, căţeaua prezidenţială. De la cei nouă pui de labrador îşi începe, la Moscova, ziarul economic Vedemosti comentariul pe marginea rezultatelor alegerilor parlamentare desfăşurate duminică. Şi speră, cotidianul citat, ca, pînă la urmă, în dimineaţa asta sau cît de curînd, cineva din partidul lui Putin să pătrundă în Duma de Stat şi să spună "Fraţilor, acesta a fost doar un banc de prost gust, voiam doar să testăm în ce măsură în Rusia mai există cineva care să reacţioneze entuziasmat la ideile leniniste, la starea de pogrom şi la naţionalism preistoric".
Presa europeanăvorbeşte nu numai despre o fraudare fără furturi a alegerilor din Rusia ci şi despre plănuita modificare constituţională care i-ar permite, în anul 2008, actualului şef al statului să rămînă în funcţie şi de-a lungul unui al treilea mandat. Căci, comentează NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG, nimeni nu se mai îndoieşte de succesul lui Putin în alegerile prezidenţiale din primăvară. În rest, completează ziarul citat, comuniştii sunt la pămînt, televiziunea subordonată, Consiliul Federaţiei (Camera Superioară a Parlamentului) afuncţională (prin derogarea de prerogative, bine ticluită în timp de Kremlin), la fel cum lipsiţi de puteri sunt şi guvernatorii guberniilor. Lumea economică nu zace sub presiune doar de cînd cu afacerea Yukos; cecenii cu pornirile lor teroriste legitimează politica violentă a preşedintelui; în fine, Constituţia Rusiei îi oferă liderului de la Kremlin atribuţiuni la care omologii de la Casa Albă sau Palatul Elysee ai lui Putin nici nu îndrăznesc să viseze. FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND merge mai departe şi îl vede pe actualul preşedinte rus călcîndu-i pe urme dictatorului belarus Aleksandr Lukaşenko. Motiv pentru care, crede ediţia germană, care apare la Hamburg, a ziarului financiar, Vestului îi revine misiunea de a supraveghea ca Rusia să nu devină o autocraţie. Instrumente de presiune există destule. Mai ales că lui Putin îi place să fie recunoscut ca egal între egali la reuniunile mai- marilor Occidentului.
"Ruşii au ales pentru viitorul lor imediat - un viitor tulbure, ascuns în spatele intrigilor şi minciunilor politice", scrie, la Düsseldorf, RHEINISCHE POST. Iar BERLINER ZEITUNG completează: "Ruşii au degustat democraţia - care nu le-a adus prea multe lucruri bune; astfel că au ales varianta ţarului Putin"; democraţia degustată de ruşi fiind, desigur, experienţa trăită în umbra turboprivatizărilor din epoca în care Boris Elţîn se înfrunta cu un Parlament controlat de comunişti. Şi comentariile abia încep să apară.
Pînă atunci, pe fondul acestei turnuri nu surprinzătoare dar alarmante şi dureroase a Rusiei spre cele mai puţin democratice practici, să ne oprim la un material apărut în ediţia internaţională a cotidianului elveţian NEUE ZURCHER ZEITUNG, sub titlul "Vremuri inconfortabile pentru jurnaliştii români". Articolul se ocupă de scrisoarea de protest adresată premierului Adrian Năstase de către organizaţia Reporters sans frontiers. Totul porneşte de la cazul jurnalistului bănăţean de investigaţii Ino Ardelean, bătut cu brutalitate, miercurea trecută, pe una din străzile Timişorii. Anchetele lui Ardelean au avut, în ultima perioadă, ca subiect legăturile nu întotdeauna ortodoxe dintre reprezentanţii locali ai Partidului Social Democrat şi oamenii timişoreni de afaceri. Personal, reporterul a declarat agenţiei AP că interpretează atacul drept o tentativă de intimidare. Ziarul elveţian notează şi despre protestul jurnaliştilor desfăşurat în faţa sediului filialei locale a PSD, completînd cu promisiunea PSD de a face lumină în cazul Ardelean dar şi cu reţinerea clară afişată de şeful Agenţiei pentru Monitorizarea Presei, Mircea Toma, care a contabilizat 14 cazuri identice doar în acest an - aşa-numitele anchete ale poliţiei au rămas, evident, fără nici o consecinţă
Mai contează, oare, faptul că numeroase publicaţii ridică, la începutul acestei săptămîni, întrebarea: ce se va alege din Constituţia europeană, acum, înaintea summitului italian al Uniunii? Ne oprim doar la temerea afişată în paginile de comentarii ale ziarului RHEINISCHE POST: Europa se va transforma într-un colos inguvernabil. Poate nu. Vom afla la sfîrşitul săptămînii.
În fine: DIE PRESSE, care apare la Viena, preia, în această dimineaţă, relatări din ziarele româneşti despre începerea negocierilor dintre reprezentanţii Bucureştilor şi Washingtonului cu privire la poziţiile pe care le vor ocupa cele cîteva mii de militari americani - ce urmează să sosească, de anul viitor.
Televiziunile Moscovei difuzau, ieri dimineaţa, imaginea obosiţilor soţi Putin, veniţi de cum s-a arătat soarele peste câmpiile europene ale Maicii Rusii să voteze deşi toată noaptea au stat să o asiste în travaliu pe coana Konni, căţeaua prezidenţială. De la cei nouă pui de labrador îşi începe, la Moscova, ziarul economic Vedemosti comentariul pe marginea rezultatelor alegerilor parlamentare desfăşurate duminică. Şi speră, cotidianul citat, ca, pînă la urmă, în dimineaţa asta sau cît de curînd, cineva din partidul lui Putin să pătrundă în Duma de Stat şi să spună "Fraţilor, acesta a fost doar un banc de prost gust, voiam doar să testăm în ce măsură în Rusia mai există cineva care să reacţioneze entuziasmat la ideile leniniste, la starea de pogrom şi la naţionalism preistoric".
Presa europeanăvorbeşte nu numai despre o fraudare fără furturi a alegerilor din Rusia ci şi despre plănuita modificare constituţională care i-ar permite, în anul 2008, actualului şef al statului să rămînă în funcţie şi de-a lungul unui al treilea mandat. Căci, comentează NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG, nimeni nu se mai îndoieşte de succesul lui Putin în alegerile prezidenţiale din primăvară. În rest, completează ziarul citat, comuniştii sunt la pămînt, televiziunea subordonată, Consiliul Federaţiei (Camera Superioară a Parlamentului) afuncţională (prin derogarea de prerogative, bine ticluită în timp de Kremlin), la fel cum lipsiţi de puteri sunt şi guvernatorii guberniilor. Lumea economică nu zace sub presiune doar de cînd cu afacerea Yukos; cecenii cu pornirile lor teroriste legitimează politica violentă a preşedintelui; în fine, Constituţia Rusiei îi oferă liderului de la Kremlin atribuţiuni la care omologii de la Casa Albă sau Palatul Elysee ai lui Putin nici nu îndrăznesc să viseze. FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND merge mai departe şi îl vede pe actualul preşedinte rus călcîndu-i pe urme dictatorului belarus Aleksandr Lukaşenko. Motiv pentru care, crede ediţia germană, care apare la Hamburg, a ziarului financiar, Vestului îi revine misiunea de a supraveghea ca Rusia să nu devină o autocraţie. Instrumente de presiune există destule. Mai ales că lui Putin îi place să fie recunoscut ca egal între egali la reuniunile mai- marilor Occidentului.
"Ruşii au ales pentru viitorul lor imediat - un viitor tulbure, ascuns în spatele intrigilor şi minciunilor politice", scrie, la Düsseldorf, RHEINISCHE POST. Iar BERLINER ZEITUNG completează: "Ruşii au degustat democraţia - care nu le-a adus prea multe lucruri bune; astfel că au ales varianta ţarului Putin"; democraţia degustată de ruşi fiind, desigur, experienţa trăită în umbra turboprivatizărilor din epoca în care Boris Elţîn se înfrunta cu un Parlament controlat de comunişti. Şi comentariile abia încep să apară.
Pînă atunci, pe fondul acestei turnuri nu surprinzătoare dar alarmante şi dureroase a Rusiei spre cele mai puţin democratice practici, să ne oprim la un material apărut în ediţia internaţională a cotidianului elveţian NEUE ZURCHER ZEITUNG, sub titlul "Vremuri inconfortabile pentru jurnaliştii români". Articolul se ocupă de scrisoarea de protest adresată premierului Adrian Năstase de către organizaţia Reporters sans frontiers. Totul porneşte de la cazul jurnalistului bănăţean de investigaţii Ino Ardelean, bătut cu brutalitate, miercurea trecută, pe una din străzile Timişorii. Anchetele lui Ardelean au avut, în ultima perioadă, ca subiect legăturile nu întotdeauna ortodoxe dintre reprezentanţii locali ai Partidului Social Democrat şi oamenii timişoreni de afaceri. Personal, reporterul a declarat agenţiei AP că interpretează atacul drept o tentativă de intimidare. Ziarul elveţian notează şi despre protestul jurnaliştilor desfăşurat în faţa sediului filialei locale a PSD, completînd cu promisiunea PSD de a face lumină în cazul Ardelean dar şi cu reţinerea clară afişată de şeful Agenţiei pentru Monitorizarea Presei, Mircea Toma, care a contabilizat 14 cazuri identice doar în acest an - aşa-numitele anchete ale poliţiei au rămas, evident, fără nici o consecinţă
Mai contează, oare, faptul că numeroase publicaţii ridică, la începutul acestei săptămîni, întrebarea: ce se va alege din Constituţia europeană, acum, înaintea summitului italian al Uniunii? Ne oprim doar la temerea afişată în paginile de comentarii ale ziarului RHEINISCHE POST: Europa se va transforma într-un colos inguvernabil. Poate nu. Vom afla la sfîrşitul săptămînii.
În fine: DIE PRESSE, care apare la Viena, preia, în această dimineaţă, relatări din ziarele româneşti despre începerea negocierilor dintre reprezentanţii Bucureştilor şi Washingtonului cu privire la poziţiile pe care le vor ocupa cele cîteva mii de militari americani - ce urmează să sosească, de anul viitor.
Publicitate