La ce e bun statul, de fapt

Scandalul desemnării, de către Victor Ponta, a „gândirii” europarlamentarului Elmar Brock, un prestigios şi influent creştin-democrat german, drept „nazistă”, încă nu s-a reverberat în presa germană şi occidentală. Care se ocupă însă în continuare, intens, de tema migraţiei şi mai cu seamă de cea a „sărăciei”.

Mass-media apuseană mai consacră spaţii ample luptei contra diverselor forme de islamism, de la cel terorist, înstăpânit în zone vaste ale Irakului şi Siriei şi până la cel turcesc, al premierului turc Erdogan. Cel din urmă a trecut, potrivit unor analişti, la epurarea poliţiei, la atragerea armatei (epurate mai de mult) de partea sa, spre a abate atenţia de la imensa afacere de corupţie în care e implicată propria sa familie.

În răstimp, probleme spinoase ridică integrarea romilor din sud-estul continentului în localităţile vesteuropene în care s-au stabilit. Într-un editorial intitulat „Realitatea oraşelor”, Frankfurter Allgemeine Zeitung abordează chestiunea din unghiul straniei orbiri din pricina căreia societatea germană refuză, potrivit ziarului, să abordeze adecvat chestiunea imigraţiei şi sărăciei.

E vorba, potrivit ziarului, de un „refuz al realităţii”. Una, politic incorectă, care „se dezbate la nivel federal sau regional, dar ale cărei asperităţi („deşi, ce-i drept, mai puţin dramatice decât acum 20 de ani”) se resimt puternic la nivel local.

Certurile provocate de subiectul costisitoarei integrări a romilor au ajuns, conform ziarului din Frankfurt, să fie tranşate în justiţie, iar tribunalele care admit ajutoare sociale pentru nou-veniţi „forţează forul legislativ să se ocupe de realităţile confruntând localităţile (germane)".

Chestiunile pe care le ridică aceste realităţi vizând „oameni ce au nevoie acută de ajutor, sau care încearcă să pună mâna pe nişte bani necuveniţi” includ însă şi o mare problemă de principiu. Trebuie ştiut, potrivit ziarului din Frankfurt, „la ce e bun statul, de fapt”.

Acelaşi cotidian publică un amplu reportaj pe marginea romilor din România şi Bulgaria şi susţine că, în răspăr faţă de un loc comun, educaţia ar fi departe de a constitui panaceul vindecând toate „bolile” nou-veniţilor din răsăritul continentului. Pare că şcoala ar fi cheia rezolvării spinoasei probleme a mizeriei. Or, „această opinie e eronată. Fiindcă sărăcia educaţională şi marginalizarea se moştenesc”, relevă ziarul.

De altă părere pare a fi Mona Vintilă. La 30 de ani, românca Mona Vintilă, citată de ediţia online a revistei Der Spiegel, se arată deopotrivă revoltată de discriminarea romilor, pe care-i ajută să se integreze sfătuindu-i şi încântată de voinţa incluziunii acestor oameni, pe care a descoperit-o în Germania. Potrivit ei, integrarea romilor nu ridică probleme insurmontabile, fiind comparabilă cu a turcilor din Republica Federală.

Mona Vintilă e una din zece fermecătoare persoane originare din România şi Bulgaria, pe care Der Spiegel ţine să le prezinte ca un eficient antidot la otrava prejudecăţilor vehiculate şi în Germania în contextul isteriei iscate de prezumtiva imigraţie masivă din sud-estul continentului.