La final de mandat

După zece ani de mandat, preşedinţia lui Vaclav Klaus se apropie de sfârşit. Pe 7 martie cehii vor avea un nou şef de stat, pe care îl aleg pentru prima dată în mod direct. Primul tur de scrutin s-a consumat deja la acest sfârşit de săptămână. Dintre cei nouă candidaţi la funcţia de preşedinte al Cehiei, între care şase bărbaţi şi trei femei, în turul doi, care se va desfăşura pe 25 şi 26 ianuarie, au intrat fostul premier social-democrat Milos Zeman şi ministrul de externe conservator Karel Schwarzenberg.

Cehii îşi aleg pentru prima dată direct preşedintele

Politologul Jennifer Schevardo, expert pentru Republicile Cehă şi Slovacă la Societatea Germană pentru Politică Externă de la Berlin, DGAP, e de părere că prin modificarea sistemului electoral, actualul scrutin poate lansa "un semnal pozitiv, dată fiind activarea societăţii". În opinia ei, societatea civilă are astfel posibilitatea de se implica în schiţarea viitorului politic al ţării. Aceasta într-o vreme în care marile partide cehe par mai incapabile ca oricând să ajungă la un compromis. Acesta e şi motivul pentru care s-a decis organizarea de alegeri directe prezidenţiale, mai explică Jennifer Schevardo pentru DW. În Parlamentul de la Praga guvernul şi opoziţia dispun de un număr aproape egal de forţe şi era de aşteptat că nu se va putea cădea de acord asupra unui candidat.

În cazul victoriei unuia dintre cei doi favoriţi în cursa pentru preşedinţie, Republica Cehă va promova o politică mai puţin critică faţă de UE decât a făcut-o Vaclav Klaus, apreciază Schevardo.

Bilanţ ambivalent al preşedinţiei lui Klaus

Politologul de la societatea berlineză DGAP îl caracterizează pe Vaclav Klaus drept "personalitate puternică", care a reuşit să confere funcţiei pe care a avut-o timp de un deceniu "demnitatea necesară". Deşi, ca şi în Germania, preşedintele Cehiei deţine o funcţie mai degrabă reprezentativă, Klaus a dovedit cât de mult se poate, totuşi, implica în politica ţării. Jennifer Schevardo e de părere că imaginea creată de Vaclav Klaus în interior diferă mult de cea creată în afară, mai ales în Germania din cauza poziţiei sale critice faţă de Bruxelles. Deşi apariţiile preşedintelui Klaus li se păreau multor cehi de-a dreptul "jenante", acestea "depăşind, mai cu seamă spre sfârşitul celui de-al doiela mandat, limita bunului simţ", nu puţini l-au îndrăgit, au fost mândri de el pentru că avea o poziţie aşa de critică, pentru că era un "inadaptabil", că "nu repeta ce spuneau alţii".

În ce priveşte euroscepticismul său, pe care "n-a încercat defel să-l ascundă", Jennifer Schevardo consideră că Vaclav Klaus "nu era atât împotriva integrării economice, cât împotriva celei politice", "temându-se că ţării i-ar fi ştirbită astfel suveranitatea". Iată de ce politologul vorbeşte de un "bilanţ ambivanelt" al preşedinţiei lui Klaus.