Londra şi Moscova în clinci

Statul kaghebist nu e, iată, de domeniul trecutului. În reacţie la insistenţa oficialităţilor londoneze, care hotărâseră să nu dea curs unui ordin al ministerului rus de externe de a se închide şi ultimele filiale regionale ale British Council, autorităţile de la Moscova au recurs la metode NKVDiste.

Astfel, zeci de de salariaţi ruşi ai celor două filiale de la Sankt Petersburg şi Ekaterinenburg ale Institutului Cultural Britanic au fost convocaţi de serviciile secrete şi supuşi unor interogatorii.

Ca şi cum ar fi criminali ori trădători de ţară, oamenii s-au trezit, precum în epoca stalinistă, cu vizite ale agenţilor secreţi ruşi la domiciliu, înainte de a fi obligaţi să se prezinte la anchetă.

"În atari condiţii, cele două filiale nu mai pot funcţiona, acitivitatea lor amânîndu-se sine die", a declarat directorul general al instituţiei, Martin Davidson.

Reacţia oficialităţilor de la Londra nu s-a lăsat aşteptată. Şeful diplomaţiei engleze, David Miliband a exprimat în Camera Comunelor indignarea şi consternarea Marii Britanii provocată de măsurile "de intimidare flagrantă adoptate de oficialităţile ruse. Asemenea acţiuni sunt condamnabile şi nedemne de o ţară mare, contravenind atît spiritului cît şi literei cadrului juridic ce reglementează activitatea depusă de british Council", a subliniat şeful Foreign-Office-ului. Apreciind că Rusia "şi-a pătat reputaţia", Miliband a subliniat, că Moscova n-a fost în stare să furnizeze argumente juridice convigătoare pentru interdicţia de funcionare a celor două instituţii."Ca atare, Rusia a optat în favoarea metodei intimidării".

„De asemenea acţiuni am mai avut parte în timpul războiului rece. Dar am crezut sincer că ele aparţin trecutului”, a mai adăugat textual şeful diplomaţiei britanice.

Şi UE a deplâns demersurile Moscovei, cerînd Rusiei să permită "funcţionarea liberă a Institutului britanic".

În mod vădit, măsurile ruseşti sunt represalii şi constituie expresia deteriorării masive a relaţiilor ruso-britanice după asasinarea la Londra, cu poloniu, a fostului agent secret rus Alexander Litvinenko, un redutabil critic al preşedintelui Putin. Înrăutăţirea raporturilor mutuale s-a accentuat în urma refuzului Kremlinului de a permite extrădarea ex-kaghebistului Andrei Lugovoi, care, potrivit poliţiei britanice, l-a asasinat pe Litvinenko.

Ultimele evoluţii vor răci cu siguranţă şi mai mult relaţiile oricum glaciale dintre UE şi Rusia. Rămâne de văzut dacă Europa, aflată energetic la mâna Moscovei, va putea riposta cu un minim de demnitate la provocarea Kremlinului.