Londra a ridicat ştacheta JO foarte sus

Cele mai bune Jocuri Olimpice din toate timpurile – este complimentul pe care fostul preşedinte al Comitetului Olimpic Internaţional, Juan Antonio Samaranch, l-a făcut Londrei încă înainte de superba ceremonie de încheiere de duminică seara. Mai temperat, succesorul acestuia, Jacques Rogge, s-a mulţumit să se declare doar fericit şi recunoscător, considerînd încheiata ediţie a Jocurilor Olimpice de la Londra drept impecabilă, ireproşabilă. Atletismul a fost la cea mai mare înălţime, satul olimpic fantastic, totul a funcţionat perfect, publicul a fost măreţ. Londra a împrospătat tradiţia Jocurilor Olimpice. Aşadar, o ediţie a superlativelor - se poate deduce din calificativele date de Rogge celei mai mari manifestări sportive.

Nu doar entuziasmul sportivilor şi al publicului, al conducerii IOC, recordurile stabilite, performanţele realizate, omagierea învingătorilor dar şi a perdanţilor, absenţa unor incidente notabile, gradul înalt de securitate - au constituit mărcile unei calităţi ieşite din comun a ediţiei din acest an a Jocurilor Olimpice.

Cele 16 zile de concurs,care au fascinat miliarde de telespectatori, au ridicat în picioare tribunele stadioanelor londoneze, au insuflat optimism şi respect faţă de autenticele valori, faţă de regulile de joc, faţă de performanţele cinstite ale sportivilor. Toate acestea pot avea o funcţie de model şi pentru viaţa politică şi economică a mai multor ţări ale lumii, măcinată de vanităţi şi ambiţii, compromisă de trucuri şi stratageme, înţesată de false valori…

Ar fi totuşi, din păcate, naiv să se creadă că fairplay-ul din competiţiile sportive va face vreodată şcoală în politică, economie ori finanţe…

Prin urmare, revenind la Jocurile Olimpice de la Londra, ele au statuat într-adevăr în chiar tradiţia milenară a celei mai mari întreceri sportive din istoria omenirii, un nivel greu de atins şi depăşit. Începînd cu impecabila organizare, cu derularea lină, fără impedimente a competiţiilor, cu amabilitatea publicului şi bunăvoinţa amicală, plină de umor, la nevoie, a londonezilor, cu abnegaţia miilor de voluntari angajaţi în desfăşurarea acţiunilor colaterale celora de pe stadioane şi piscine şi sfîrşind cu miraculoasele înscenări ale ceremoniilor de deschidere şi de încheiere a competiţiilor.

Atleţii britanici au reuşit să se plaseze în lotul primelor trei puteri sportive ale lumii, după SUA şi China, înaintea Rusiei. Este o performanţă pe care vor trebui s-o păstreze şi la Rio de Janeiro, metropolei braziliene revenindu-i menirea de a găzdui următoarea ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară.

Sportivii germani au cucerit mai puţin aur dar mai multe medalii la Londra decît la Beijing, în urmă cu patru ani.

Cît despre cazurile de doping depistate la Londra, ele s-au menţinut în limitele „obişnuite”.

Londrei i se poate mulţumi şi fiindcă le-a oferit celor care au urmărit în decursul celor 16 zile, măcar cîteva din marile competiţii olimpice, momente de evaziuni încurajatoare dintr-o ambianţă politică şi economică descurajantă.