Luptă la nivel european împotriva terorismului islamist

Președintele Macron a reamintit de atentatul devastator din clubul muzical Bataclan din Paris. În trei zile se împlinesc cinci ani de la oribilul eveniment, soldat cu 130 de morți. Franța nu și-a regăsit liniștea, mărturie fiind recenta serie de atacuri de la Paris și Nisa. Însă și atacul petrecut la Viena l-a determinat pe Macron să solicite din nou măsuri mai drastice de combatere a terorismului în UE.

Acțiune rapidă și coordonată

Președintele francez a identificat mai multe lacune în lupta europeană împotriva terorismului, subliniind în special instabilitatea frontierelor externe. Asasinul de la Nisa a călătorit din Italia în Franța cu câteva zile înainte de atentat, traversând granița deschisă Schengen, după ce intrase recent în UE ca migrant ilegal din Tunisia, urmând așa-numita rută mediteraneană. 

Mulți șefi de guvern solicită de ani de zile închiderea acestei căi de acces în Europa, dar idei precum consolidarea agenției de frontieră Frontex, desfășurarea polițiștilor de frontieră ai UE, combaterea traficanților de persoane, deși discutate în repetate rânduri, nu au fost urmate de succese importante. 

Președintele francez dorește o reformă ”profundă” a normelor Schengen, care garantează traficul de frontieră deschis în UE. Franța însăși a anunțat deja că își va dubla propriile efective de polițiști de frontieră și va spori controalele. 

Premierul olandez Mark Rutte recunoaște că este ”îngrijorat” de viitorul spațiului Schengen. Cancelara germană Angela Merkel a dat asigurări că se dorește menținerea libertății de călătorie – în definitiv aceasta este relevantă și din perspectiva fluxului mărfurilor - dar a subliniat că trebuie pus în aplicare ceea ce deja a fost stabilit, un sistem de ieșire-intrare, care prevede înregistrarea la frontiere a tuturor intrărilor și ieșirilor în și din UE. 

Dreptul de azil este abuzat în Europa, a criticat liderul francez Emmanuel Macron, făcând referire la intrarea prea ușoară a atacatorului de la Nisa în UE. Aceste probleme nu sunt noi, multe își au originea în criza refugiaților din 2015, dar ele nu au primit până acum un răspuns concret. Ruta mediteraneană pare să fie în continuare flancul deschis al UE.

Șefii de guverne din UE și-au reînnoit promisiunea unei mai bune cooperări între poliție și serviciile secrete. Cu toate acestea, acest lucru este de puțin folos dacă autoritățile de la Viena nu reacționează când autoritățile slovace își avertizează colegii austrieci în legătură cu tentativa de cumpărare a muniției de către viitorul atentator. Cu toate acestea, Interpolul ar trebui consolidat și schimbul de informații la nivelul UE îmbunătățit.

Lupta împotriva propagandei teroriste

Angela Merkel urmărește o abordare la nivelul întregii societăți, probabil pentru că vede pericole în sloganurile prea dure: ”Nu este vorba despre un conflict între islam și creștinism”, dar modelul nostru democratic de societate trebuie să aibă în vedere conținutul terorist și antidemocratic. Aceasta include și dialogul cu țările islamice despre lupta comună împotriva terorismului.

În context, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, s-a arătat interesată de măsurile de prevenție și de asigurarea unor perspective mai bune de viață pentru tinerii musulmani, ce sunt mai predispuși la radicalizare atunci când nu au șansa integrării. La finele lunii, a anunțat Ursula von der Leyen, va fi prezentat un ”plan de acțiune pentru integrare”. 

Modelul olandez de de-radicalizare, care reunește ofițeri de poliție, asistenți sociali și alți experți pentru a descuraja tinerii să recurgă la violență și să urască modul de viață occidental, este adesea dat drept model.

Este însă vorba și de reguli mai stricte. Franța, de exemplu, vrea să interzică importul de predicatori musulmani din străinătate, iar imamii urmează să fie instruiți în țară în viitor. Printr-un mai bun control asupra moscheilor, organizațiilor cu orientare islamistă și finanțării lor, se dorește limitarea ideilor radicale și a numărului tinerilor musulmani care aderă la ele. În Austria, de exemplu, au avut loc razii de amploare în moschei și organizații la începutul săptămânii, cancelarul Sebastian Kurz anunțând că se va interveni cu mână forte. 

Kurz avertizează asupra pericolului reprezentat de ”foreign fighters” (luptători străini, n.r), foști luptători ai așa-numitei organizații Stat Islamic, care s-au întors din Siria sau Irak. Mii dintre ei se află în prezent în închisori din UE. Cancelarul austriac îi numește ”bombe cu ceas”, atrăgând atenția că ei vor fi eliberați în câțiva ani. Kurz cere în context legi mai stricte. 

Atacatorul de la Viena a fost unul dintre acești luptători.  Interceptat de autoritățile turce la frontiera cu Siria în 2018 și eliberat acum un an din închisoarea austriacă.

Control pe Internet

Prevenirea diseminării pe Internet a ideilor radicale și islamiste, inclusiv apelurile la omor, a fost pe agenda șefilor de guvern europeni timp de ani de zile. Experții presupun că în special tinerii sunt din ce în ce mai radicalizați prin intermediul așa-numiților predicatori ai urii pe Internet și mai puțin prin contactele personale. 

Ursula von der Leyen vrea să pună în aplicare o propunere din 2018 pentru ”combaterea conținutului ilegal” și ”responsabilizarea principalelor platforme sociale”. Aceasta presupune o reacție imediată din partea acestora după primirea unui indiciu de astfel de conținut, anunță Ursula von der Leyen. ”Cu cât platforma este mai mare, cu atât responsabilitatea este mai mare”.

În plus, se discută despre eliminarea criptării pentru anumite servicii de mesagerie. Ideea a provocat rumoare și nu se bucură de mult sprijin. Președinția germană a Consiliului a făcut o propunere prudentă în acest sens, care solicită doar un dialog cu industria de profil privind soluții ”care implică cea mai mică interferență posibilă cu sistemele de criptare”.

Într-o scrisoare adresată deputaților europeni critici, Consiliul a reamintit că agențiile cu responsabilități în aplicarea legii au deja acces la cantități mari de date și informații și că acest acces trebuie să rămână ”țintit și proporțional”. Miniștrii de Interne ai UE urmează să ia în discuție acest aspect în decembrie.