Stare de urgență în domeniul justiției din Moldova

După ședința CSS, Maia Sandu a enumerat măsurile care vor fi întreprinse pentru scoaterea justiției din captivitatea judecătorilor corupți. Astfel, în cel mult 30 de zile urmează a fi creat un Consiliu Superior al Magistraturii din membri non-judecători (numiți de Parlament), care au trecut evaluarea Comisiei pre-vetting. „Astfel, CSM va funcționa indiferent de ce vor decide judecătorii”, a menționat șefa statului.

De asemenea, Parlamentul urmează să elaboreze rapid cadrul legal pentru crearea Curții Anticorupție iar noul CSM va anunța concurs pentru selectarea judecătorilor pentru această nouă instanță. „Această curte, care trebuie să devină funcțională în cel mult trei luni, va investiga dosarele de corupție mare și se va ocupa de corupția din sistemul judecătoresc”, a precizat Maia Sandu.

Potrivit ei, ultima Adunare Generală a Judecătorilor (de vineri, 17 martie), la care urmau a fi aleși noii membri CSM, s-a desfășurat cu abateri, fiind organizată și condusă de oameni aflați în conflict de interese - unii nefiind reconfirmați în funcții iar alții picând testul Comisiei de evaluare externă: „Tot ce au reușit să arate judecătorii la această adunare este că justiția a putrezit și nu-și dorește sau nu poate să se trateze. Unii judecători au demonstrat că scopul lor nu este să facă justiție, ci să compromită justiția. De ce unii judecători nu vor să existe un CSM funcțional? Pentru că, dacă nu există CSM, nu pot fi numiți, detașați, promovați judecători și nici nu pot fi aplicate măsuri disciplinare față de unii dintre ei. O parte dintre judecători au decis vineri să blocheze toate procesele din sistem și să pună piedici schimbărilor din justiție. Cei care nu-și pot justifica averile și abuzurile comise au ținut lecții de moralitate cetățenilor”, a remarcat șefa statului.

„Constatăm că justiția a fost sechestrată de interesul personal al unor judecători care au lăsat criminali în libertate, care au prermis ca „Laundromat”-ul și furtul miliardului să rămână nepedepsite sau au invalidat alegeri democratice. Refuzul unor judecători de a participa la actul justiției nu ne va împiedica să construim o justiție puternică și independentă. Este timpul să aducem în sistemul judecătoresc tineri care au învățat bine, educați, cinstiți, onești – nu rude ale judecătorilor corupți, promovate nu pe merite, ci prin corupție și în funcție de interesele personale. Judecătorii au de ales: fie rămân parte a problemei, fie devin parte a soluțiilor. Pot privi dintr-o parte restaurarea dreptății sau pot alege să facă parte din procesele de curățare a justiției, de redare a prestigiului profesiei de judecător, de construire a unui sistem judecătoresc puternic și independent”.

La final, Maia Sandu s-a adresat judecătorilor „care aleg să-și facă meseria cu demnitate”: „Vocea și implicarea voastră este decisivă acum. Demonstrați că puterea judecătorului vine din integritatea lui și nu mai tolerați ca țipătul disperat al corupției să fie mai puternic decât vocea dumneavoastră”.

Anul trecut, Moldova a obținut statut de țară candidată la aderarea la UE. Pentru a putea face următorul pas spre UE, Moldova trebuie să-și curețe justiția de elementele corupte, care au permis spălarea a zeci de miliarde de dolari prin intermediul judecătorilor moldoveni și capturarea statului de către regimurile Plahotniuc-Dodon în perioada 2014-2021.

Cum a început lupta cu un sistem putred de corupție

Pe 25 iunie 2019, la scurt timp după căderea regimului Plahotniuc, noul prim-ministru al Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit la ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și le-a dat magistraților două săptămâni să demareze curățenia în sistem, avertizând că, în caz contrar, va veni Guvernul și va face „curățenie în ograda judecătorilor”. Peste câteva luni guvernul Maiei Sandu a fost demis de o coaliție a penalilor din Parlament, iar judecătorii corupți s-au pomenit sub umbrela politică a președintelui pro-rus de atunci, Igor Dodon – acum cercetat penal pentru corupție și trădare de patrie.

La alegerile prezidențiale din 2020, Maia Sandu a l-a învins pe pro-rusul Igor Dodon, iar peste câteva luni a dizolvat Parlamentul doldora de corupți și de oameni loiali regimurilor cleptocratice Plahotniuc-Dodon-Șor. Ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate, partidul pro-prezidențial PAS a obținut 63 de mandate din totalul de 101. Cea mai importantă reformă demarată a vizat justiția. Proiectul de reformare a acesteia era gata încă de când Maia Sandu era prim-ministru, iar Olesea Stamate (actuala șefă a Comisiei juridice a Parlamentului) era ministru al Justiției.

Frica judecătorilor că o comisie independentă le va evalua etica și integritatea

Reformarea justiției presupune evaluarea externă extraordinară (de sus în jos) a tuturor judecătorilor și procurorilor din Moldova. Până acum, prin acest filtru au trecut toți pretendenții la funcțiile de membri ai CSM. . Candidații au compărut în fața unei comisii formate din experți naționali și internaționali, care i-au evaluat în baza a două criterii: etică și integritate, fiindu-le verificate atât averile lor, cât și ale rudelor. Interviurile candidaților au fost imprimate video și plasate online pe pagina comisiei de evaluare.Din 28 de candidați din partea corpului de judecători, pre-vetting-ul l-au trecut doar 5

După CSM, urmau să treacă evaluarea externă extraordinară toți judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ). Înainte de demararea acestei proceduri, aceștia au demisionat însă pe rând. La ora actuală, activitatea CSJ este practic blocată – fiind împiedicată astfel examinarea contestațiilor depuse de candidații CSM care nu au trecut pre-vetting-ul, dar și unele dosare de mare corupție cu oligarhi fugari în prim-plan.

Unde se intersectează interesele oligarhilor, ale judecătorilor corupți și ale Rusiei?

Blocarea sistemului de justiție este miza celor care au jefuit Moldova în perioada 2014-2021 și asta coincide cu interesul judecătorilor, care au deservit acele regimuri, de a ține sistemul de justiție nefuncțional cât mai mult timp. În paralel, Rusia lucrează, împreună cu politicienii fugari din Moldova, la un plan de destabilizare a țării, ce ar urma să culmineze cu schimbarea guvernării prin violență.

După mai mulți ani în care nu s-au putut întruni în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor (inclusiv din cauza pandemiei), pentru a alege un nou CSM (celui actual i-a expirat mandatul), pe 17 martie 2023 acest for s-a întrunit. Pe ordinea de zi au fost incluse doar două subiecte: aprobarea modificărilor operate în Regulamentul cu privire la funcționarea Adunării Generale a Judecătorilor (aducerea în corespundere cu legea nouă) și alegerea membrilor permanenți ai CSM din rândul judecătorilor. Ședința de 7 ore s-a transformat într-un club de discuții despre salariile mici ale judecătorilor și influența politicului asupra sistemului judecătoresc. În cele din urmă, AGJ și-a suspendat lucrările (inclusiv votarea noilor membri ai CSM) până pe 28 aprilie, argumentându-se prin faptul că e nevoie ca CSJ (judecătorii căreia au demisionat) să se pronunțe asupra tuturor contestațiilor venite din partea candidaților la funcțiile de membri ai CSM, care au picat evaluarea externă (pre-vetting-ul).

Olesea Stamate: Numărul judecătorilor integri este foarte mic

„Nu există o masă critică de judecători onești, integri și cu curaj, care să genereze curățarea sistemului”, susține șefa Comisiei juridice a Parlamentului, Olesea Stamate. „Iată de ce, din 2019, când Maia Sandu a transmis acel mesaj la ședința CSM, până acum nu s-a întâmplat nimic pe partea de curățare internă. Judecători care vor ca sistemul să se schimbe, care nu mai vor să fie priviți ca parte a unui sistem corupt sunt, dar ei sunt foarte puțini și nu pot răsturna poziția celor care vor să se conserveze în sistem”, susține Stamate.

Recent, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a vizitat Republica Moldova și a spus că este important ca autoritățile „să deschidă un dialog real cu judecătorii”, în contextul demisiilor în lanț ale magistraților. Potrivit lui, astfel de situații au existat și în alte state în care s-a desfășurat reforma justiției. El a spus că „un blocaj de câteva săptămâni sau de 2-3 luni nu înseamnă sfârșitul jocului”. „Ceea ce trebuie să faceți este să asigurați o calitate înaltă a reformelor. (…) Va fi foarte important pentru Moldova să îndeplinească toate condițiile de respectare a statului de drept, înainte de a deveni stat membru UE. Trebuie să fim siguri că vom avea o adevărată schimbare în sistemul de justiție”, a menționat Reynders, care a adăugat că „autoritățile nu ar trebuie să facă în acest proces nici un fel de concesii”.

Cât mai sunt în sistem, pe ultima sută de metri, judecătorii care au deservit regimurile oligarhice Plahotniuc-Dodon emit în ultima vreme, pe bandă rulantă, decizii favorabile persoanelor din anturajul fugarului Vladimir Plahotniuc. Scapă de pușcărie figuranți în tranzacții de zeci și sute de milioane de euro – bani folosiți de oligarhii fugari - iar politicienii pro-ruși, cercetați inclusiv pentru trădare de patrie și pentru implicare în celebra fraudă bancară de un miliard de dolari din băncile moldovenești în 2014, sunt lăsați în libertate ca să alimenteze protestele de care profită Rusia.