Marea Britanie vrea un sistem de imigrație elitist

"Avem prea mulți imigranți" a fost unul din argumentele principale ale adepților Brexit. Guvernul de la Londra a promis prin urmare, după referendumul din iunie 2016 la care s-a decis părăsirea UE, reducerea la câteva zeci de mii de imigranți pe an, de la peste 200.000 pe an. Acum, cabinetul de la Londra propune noi reguli privind imigrația, potrivit cărora doar imigranții cu înaltă calificare și cu salarii mari mai au șanse de a obține drept de ședere și de muncă pe insulă. În plus, cetățenii comunitari și ceilalți aplicanți din alte părți ale lumii vor primi un tratament egal.

Podul se ridică

Noile reglementări se orientează după modelul australian, fiind vorba de un sistem pe puncte. Cine are o ofertă de angajare de la o firmă britanică, primește 20 de puncte. Dacă este vorba de un job cu calificare, se mai adaugă 20 de puncte. Bune cunoștințe de limba engleză aduc alte 10 puncte și alte 20 de puncte se acordă dacă salariul anual depășește echivalentul a 30.000 de euro. Fiecare aplicant este nevoit astfel să atingă cele 70 de puncte.

"Ne redefinim politica", explică ministra de Interne Priti Patel. "Îi vrem de acum doar pe cei mai inteligenți și mai buni. Vremea forței de muncă ieftine și necalificate a trecut." Guvernul britanic și-ar îndeplini astfel promisiunea electorală de a prelua din nou controlul asupra propriilor granițe după Brexit. Va scădea de exemplu numărul lucrătorilor est-europeni din construcții. Șoferii serviciilor de curierat, chelnerii, bucătarii - lucrători fără calificare specială de muncă, din domenii precum gastronomia, serviciile hoteliere și de alt tip - nu vor mai primi drept de imigrație în Marea Britanie în cadrul noului sistem.

O excepție va exista în serviciul de sănătate: în serviciul sanitar de stat NHS lipsesc 50.000 de îngrijitori medicali și 20.000 de medici. Guvernul de la Londra nu a elaborat deocamdată vreun plan privind modalitățile de suplinire a acestui deficit major. Premierul Boris Johnson vorbește de pregătirea propriilor cadre medicale, ceea ce va dura însă ani buni. Și nu se știe dacă personalul medical din UE va mai dori să lucreze în Regatul Unit în noile condiții. De altfel, 5000 de îngrijitori medicali europeni au părăsit deja Marea Britanie.

Muncitorii din agricultură rămân pe dinafară

Executivul britanic nu ține cont de îngrijorările din anumite ramuri industriale, care se tem că se vor confrunta cu lipsa forței de muncă: "Firmele britanice trebuie să se adapteze la încheierea sistemului libertății de mișcare", se spune într-un document de la Ministerul de Interne. Totuși, se pregătesc deja excepții pentru anumite meserii căutate în mod special, precum curățători pe șantiere sau tâmplari.

Este vorba de o schimbare de strategie: Marea Britanie are o rată a șomajului scăzută, dar productivitatea este extrem de redusă - cam cu 15% mai mică decât în celelalte țări din grupul G7. Și investițiile în inovații în producție sunt mici în medie. Pentru firmele britanice a fost până acum mai rentabil să angajeze personal ieftin și ușor de concediat decât să modernizeze procesele de producție. Acum, economia ar urma să fie restructurată, pe modele mai moderne, care presupun angajați mai puțini și producție mai intensă.

Există însă și domenii în care acest mecanism eșuează: de exemplu în agricultură, unde ar trebui să existe vize de muncă pentru angajați sezonieri, care ar trebui ulterior să părăsească imediat țara. Deja anul trecut, tone de fructe și legume au putrezit nestrânse pe câmpuri pentru că prea puțini lucrători est-europeni au fost interesați să vină pentru aceste munci în Regatul Unit. Și nu se știe dacă interesul lor va fi mai mare în noile condiții și mai nesigure.

Cazul problemă al îngrijirii vârstnicilor

Îngrijirea vârstnicilor este un sector afectat în mod deosebit. Sindicatul Unison a tras deja un semnal de alarmă: "Pentru serviciul de îngrijire va fi un dezastru." În acest sector lucrează în special persoane prost plătite. Deja acum lipsesc în jur de 120.000 de îngrijitori, iar operatorii căminelor de bătrâni sunt nevoiți din cauza lipsei personalului să închidă departamente sau chiar cămine întregi.

Și acest domeniu cere o excepție de la noile prevederi și nu pune mare preț pe afirmațiile ministrei de Interne Patel, potrivit căreia opt milioane de britanici nu ar fi activi pe piața muncii și ar putea reprezenta un potențial de forță de muncă. Modelele anterioare de finanțare nu prevedeau salarii mari, iar renumele meseriei de îngrijitor este atât de prost încât există șanse slabe să fie atrași britanici pentru astfel de joburi, susține asociația instituțiilor de îngrijire.

"Moment istoric"

Ministra de Interne Priti Patel laudă însă noile reguli privind imigrația, spunând că ar fi vorba de "un moment istoric pentru țară", imigrația fiind "pentru prima oară după decenii" din nou sub control britanic. Ceea ce nu prea este corect, la o privire atentă a realității. Marea Britanie a beneficiat mereu de control asupra unei părți din sistemul de imigrație, și anume asupra imigrației din țări extracomunitare. În 2018 deja, imigrația comunitară netă în Marea Britanie scăzuse la 74.000, în timp ce în jur de 250.000 de imigranți extracomunitari și-au încercat norocul pe insula britanică.

În anii anteriori, cotele au fost de regulă egale între imigranții comunitari și cei extracomunitari, Marea Britanie având mereu control asupra celor din urmă. Și Theresa May a făcut promisiuni mari când era șefă a Internelor la Londra și viza scăderea imigrației la sub 100.000 de persoane pe an, dar nu a avut în vedere migrația comunitară.

Fostul premier Tony Blair a fost cel care a deschis în 2004 porțile pentru lucrătorii din noile state membre ale UE din estul Europei. Alte state membre au utilizat restricțiile prevăzute pentru perioada de tranziție. Fluxul de imigranți comunitari, 100.000 deja în 2006, a ajutat guvernul Blair să realizeze un boom economic, mai ales în construcții și servicii. Guvernul conservator de azi se îndreaptă însă hotărât tocmai în direcția opusă.