Merkel promite să ajute Letonia

La fel ca alte state baltice, Letonia se simte ameninţată de Rusia. Un sfert dintre cei două milioane de locuitori au origini ruseşti, nefiind însă defel bine integraţi în societate. Amintirile din vremurile în care ţara făcea parte din Uniunea Sovietică sunt încă vii.

Modul în care Rusia abordează conflictul din Ucraina dărâmă din temelii încrederea multor letoni în Moscova. Laimdota Straujuma, premierul ţării, a declarat, textual, că "încrederea în Rusia a dispărut". Prin urmare, NATO ar trebui să apere Letonia de marele său vecin.

Țările baltice sunt adeptele unei prezenţe masive a NATO în regiune. Mai exact: o prezenţă permanentă. Straujuma însăşi a folosit termenul englezesc "persistent" pe care translatorul, uneori, decide să-l traducă utilizând cuvântul "constant" sau "continuu". Ambele formule pot fi înlocuite de termeni precum "substanţial" şi "permanent".

Cele din urmă două cuvinte au un rol cheie în documentul de înfiinţare a Consiliului NATO-Rusia în 1997, care interzice textual tocmai staţionarea subtanţială şi permanentă a trupelor NATO în apropierea graniţelor ruseşti.

În context, cancelara germană, Angela Merkel, a declarat că înţelege îngrijorările statelor baltice şi că este un moment potrivit de a transmite partenerilor faptul că Articolul 5 din Tratatul NATO nu este doar o vorbă goală, ci că poate fi utilizat în caz de nevoie. Pe de altă parte, mai spune Merkel, "avem şi un act care priveşte parteneriatul NATO-Rusia peste care nu doresc să trec în acest moment".

Surse din guvernul federal spun, în context, că staţionarea de trupe nici nu ar fi necesară, pe continentul european distanţele nefiind foarte mari, deci, din punct de vedere geografic, cu sau fără aceste contingente în zona baltică, ar fi cam acelaşi lucru.

Prin urmare, acţiunile Alianţei Nord-Atlantice nu vor viza o atare staţionare de trupe. Începând din septembrie, prin rotaţie, Germania urmează să se implice în procesul de "air-policing" - supravegherea spaţiului aerian - folosind şase avioane de tip Eurofighter. De asemenea, numărul, amploarea şi intensitatea manevrelor NATO în statele est-europene urmează a spori.

Scenariile de tip "Articolul 5" - planuri de reacţie în cazul în care un stat membru este atacat - sunt valabile pentru toate statele membre, mai puţin pentru ţările est-europene nou intrate în Alianţă. La acea vreme, nimeni nu credea că s-ar putea ajunge într-o atare situaţie. În septembrie, în cadrul summitului NATO de la Cardiff, urmează să fie luate mai multe decizii importante, atât din punct de vedere militar, cât şi financiar, care privesc viitorul acţiunilor Alianţei Nord-Atlantice.