Germania: "Războiul Rusiei este o fractură a civilizației"
29 noiembrie 2022Vorbind, marţi, la reuniunea NATO de la București a şefilor diplomaţiilor din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice, primul eveniment la nivel înalt al NATO într-un stat de pe Flancul Estic, politiciana ecologistă germană a declarat: ”Suntem martorii modului brutal în care președintele rus întrebuințează frigul ca armă de război. Aceasta este o încălcare brutală nu numai a dreptului internațional, ci și a civilizației noastre”.
Bombardarea infrastructurii, a spus Baerbock, mamă a doi copii, înseamnă că familiile cu copii mici sunt nevoite să trăiască la temperaturi sub zero grade, fără electricitate, apă și căldură.
Annalena Baerbock a adăugat ulterior că nu și-ar fi imaginat niciodată în ultimii ani că lumea poate asista la o încălcare atât de brutală a civilizației, ”cu infrastructură bombardată în mod deliberat, lăsând copiii, bătrânii, famiilile să moară de frig, de sete și de foame”.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut livrarea de sisteme suplimentare de apărare antiaeriană Ucrainei. Oficialul norvegian a declarat marți, în debutul consultărilor cu miniștrii de externe din cadrul NATO la București, că se așteaptă din partea aliaților mesajul că trebuie făcut mai mult.
Acest lucru ar implica ajutarea Ucrainei să repare infrastructura distrusă, cum ar fi rețelele de electricitate și de gaze, dar și mai multe sisteme de apărare aeriană. În plus, Occidentul să se asigure că există suficiente muniții și piese de schimb pentru sistemele furnizate.
Dat fiind că nu mai câștigă teren, Rusia atacă acum ținte civile și orașe, căutând să împiedice Ucraina să elibereze mai multe teritorii, a explicat secretarul general al NATO.
Stoltenberg a subliniat că întâlnirea de la Bucureşti este "oportunitatea de a repeta un mesaj clar din partea aliaţilor, inclusiv România", că Ucraina este susţinută. "Susţinem dreptul ucrainenilor de a se apăra şi trebuie să continuăm să acordăm sprijin atât militar, cât şi umanitar şi internaţional", a spus oficialul.
Pentru România, momentul are şi o încărcătură simbolică aparte, având în vedere că în 2022 se împlinesc 20 de ani de la invitaţia adresată Bucureştiului la Summitul de la Praga, desfăşurat în 21 - 22 noiembrie 2002, privind aderarea la NATO.
"Reuniunea de la Bucureşti reprezintă o expresie a solidarităţii aliate cu statele Flancului Estic, precum şi a angajamentului NATO de a continua susţinerea pentru Ucraina şi de a sprijini celelalte state partenere din regiune, precum Republica Moldova şi Georgia", a afirmat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, gazda Ministerialei.
Pe agenda reuniunii miniștrilor justiției din G7: tragerea la răspundere a Rusiei pentru pagubele din Ucraina
În context, Ucraina solicită comunității internaționale să ajute la tragerea la răspundere a Rusiei pentru războiul de agresiune și pentru distrugerile pe care le-a provocat. ”Acest subiect este întotdeauna abordat în discuțiile cu oamenii politici străini și în consultările dintre autoritățile ucrainene și instituțiile occidentale”, a declarat președintele Volodimir Zelenski, luni, într-un discurs video. "Tema principală a tuturor acestor evenimente este responsabilitatea Rusiei pentru război și teroare”, a precizat el.
Enumerând pe scurt recentele atacuri rusești și cele mai noi pagube, printre care o avarie la alimentarea cu apă în orașul Nicolaev, din sudul Ucrainei, Zelenski i-a acuzat pe invadatori că manifestă ”sete de distrugere”. "Ei bine, ce se poate spune despre ei? Aceasta este adevărata esență a acestor tovarăși întâmplători care au preluat conducerea Rusiei", a declarat liderul ucrainean.
Posibilele anchete privind crimele de război comise de ruși în Ucraina vor face obiectul reuniunii între miniștrii justiției din țările G7, care se desfășoară marți și miercuri la Berlin. Ministrul federal al justiției, Marco Buschmann, a invitat inclusiv o delegație din Ucraina la consultări.
Evocând infracțiunea de agresiune, cuprinsă în dreptul internațional, guvernul de la Kiev face presiuni pentru înființarea unui tribunal special care să judece crimele rusești în Ucraina.
În scopul urmăririi și pedepsirii crimelor de război din Ucraina, miniștrii de justiție din G7 vor conveni asupra unei coordonări mai eficiente a investigațiilor, a declarat ministrul justiției federal, Marco Buschmann.
Într-un interviu acordat "Süddeutsche Zeitung", publicat luni, politicianul liberal-democrat a dat exemplul facilitării schimbului de probe între diferitele sisteme juridice. Crimele de război nu se prescriu în Germania. Vom fi perseverenți, a promis Buschmann.
"Dreptul penal internațional se sprijină pe o promisiune vitală: crimele de război nu trebuie să rămână nepedepsite, indiferent unde sunt comise și indiferent cine le comite. Respectarea acestei promisiuni este datoria noastră", a declarat Buschman, sâmbătă, într-o înregistrare video publicată pe Twitter. El a subliniat în context importanța reuniunii G7 organizată luni și marți în Germania - țară care mai deține președinția grupului celor șapte democrații puternice din punct de vedere economic până la sfârșitul anului.