Între jocurile politice și românismul agresiv
20 septembrie 2022Datele parțiale ale recensământului populației și locuințelor care s-a încheiat la 31 iulie arată că România mai are acum doar aproximativ 19 milioane de locuitori, cu peste un milion mai puțini față de recensământul din 2011 (20,1 mil.) și cu peste două milioane și jumătate față de scrutinul din 2002 (21,6 mil.).
Dacă între 2002 și 2011 scăderea populației stabile s-a datorat în cea mai mare parte migrației, cu precădere după aderarea României la Uniunea Europeană, după 2011, pe lângă plecarea românilor la muncă în țările europene scăderea populației stabile a fost generată și de sporul negativ accelerat al populației. Spre exemplu, în luna iulie a acestui an sporul natural negativ a fost de 20.000 de decese la 15.000 de nașteri.
Pe de altă parte, evoluția demografică din ultimii ani va afecta și mai grav decât până acum raportul dintre populația activă și pensionari. „Sunt pesimist în ce privește evoluția demografică. În 2020, la 143 de pensionari aveam 100 de copii sub 15 ani. Înseamnă dezechilibre majore la pensii și pe piața muncii“, a declarat directorul Institutului Național de Statistică Tudorel Andrei după încheierea Recensământului 2022.
Marko Bela: „Autonomia teritorială a rămas o revendicare neîmplinită“
Potrivit datelor recensământului populației și locuințelor din 2011, numărul etnicilor maghiari din România era de 1.227.623 de persoane (6,1% din populație ), aproape jumătate dintre aceștia având dublă cetățenie. Rezultatele parțiale publicate de Institutul Național de Statistică în urma recensământului de anul acesta și estimările sociologilor nu schimbă semnificativ datele privind ponderea minorității maghiare în numărul total al populației.
Președintele UDMR Kelemen Hunor a făcut un apel în luna mai la postul ungar de televiziune M1 prin care îi îndemna pe etnicii maghiari să participe la scrutin și să-și declare identitatea, afirmând că rezultatele recensământului din acest an vor determina deciziile de politici publice faţă de comunităţile etnice pentru următorul deceniu, inclusiv în ceea ce priveşte folosirea limbii materne, educaţia în limba maternă şi nivelul sprijinului de stat în județele în care populația majoritară este de etnie maghiară.
În noiembrie anul trecut, institutul de sondare a opiniei publice LARICS (Laborator de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică) a publicat un sondaj de opinie despre maghiarii din România și strategia Ungariei în așa numitul Ținut Secuiesc.
Datele prezentate relevă faptul că 89% dintre maghiarii din Transilvania consideră că aparțin națiunii ungare, iar 56% națiunii române. Aparent contradictorii, răspunsurile sunt și rezultatul confuziei dintre termenii națiune și naționalitate.
Deși a făcut parte din aproape toate coalițiile de guvernare, reprezentând un pion important în exercitarea puterii politice, UDMR nu a reușit până acum să obțină votarea unei legi privind autonomia culturală. Toate partidele care au guvernat s-au ferit de acordarea acestui drept legitim, aruncând praf în ochii electoratului că o astfel de lege ar fi un pas periculos către obținerea autonomiei teritoriale pe care liderii UDMR nu au încetat să o declame în rândul maghiarilor din Transilvania.
De pildă, fostul președinte al UDMR Marko Bela declara la congresul din 2011, când a predat ștafeta lui Kelemen Hunor, că „autonomia teritorială a rămas o revendicare neîmplinită, fiindcă pentru asta este nevoie, în continuare, de reforme profunde în administraţie şi de organizare a statului“ și că „autonomia poate fi marea prioritate a următorilor ani“.
Liderii UDMR știu foarte bine că autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc este o Fata Morgana de care s-au folosit și se folosesc doar pentru fidelizarea electoratului. La fel de bine știu acest lucru și partidele, indiferent de culoarea politică, anume că doar modificarea Constituției, care la Art. 1 prevede că „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil“ ar putea face posibil acest mesaj populist. Or, despre o asemenea perspectivă nici nu poate fi vorba.
Maghiarii din Transilvania sunt priviți de o mare parte a românilor ca fiind o minoritate „tolerată“. Și nu vorbim de românii care trăiesc în orașele și satele în care etnicii maghiari sunt majoritari, ci de cei care nu au călcat niciodată într-o astfel de localitate.
În acord cu mesajul populist al UDMR experimentat în ultimele trei decenii, premierul ungar Victor Orbán a investit, în contul Guvernului de la Budapesta și al unor fundații și ONG-uri, sume importante în cultură, mass-media, educație și economie pentru maghiarii din Transilvania. Asta în condițiile în care Harghita și Covasna sunt printre cele mai sărace județe, fără infrastructură, fără obiective economice, previziunile fiind sumbre și pentru viitorul apropiat în ceea ce privește implicarea statului în zonele maghiare compacte.
Investițiile guvernului de la Budapesta în clădiri de patrimoniu
Cu câteva luni în urmă Şeful Direcţiei pentru Cultură Timiş, Sorin Predescu, a făcut publică o adresă transmisă Ministerului Culturii de senatorul USR Raoul Trifan prin care acesta cerea să i se comunice numărul monumentelor istorice cumpărate în ultimii doi ani de „persoane fizice sau juridice de origine maghiară“.
Sorin Predescu a declarat pentru „Adevărul“ că fenomenul cumpărării unor clădiri din România, în special din Transilvania, cu finanțare de la Guvernul Ungariei există, dar atâta timp cât statul român nu îşi exercită dreptul de preemţiune fenomenul nu poate fi oprit. „Avem şi cetăţeni austrieci care cumpără, avem cetăţeni italieni care cumpără. Până una alta suntem în Uniunea Europeană şi orice cetăţean sau persoană juridică din Uniunea Europeană are dreptul să cumpere ce clădire doreşte, inclusiv de patrimoniu, despre care statul nu consideră că trebuie să intre în patrimoniul statului român“, a declarat Sorin Predescu.
Ofensiva constantă a politicii lui Viktor Orbán în rândul comunităților maghiare din Transilvania este periculoasă, dar nu încalcă Constituția României. Statul român ignoră însă în continuare atribuțiile pe care ar trebui să le exercite în județele Harghita și Covasna și în general în localitățile în care populația maghiară este majoritară.