Mintea cea de pe urmă

Cele germane se arată întristate de o imensă pierdere intelectuală suferită deRepublica Fderală. E vorba de prematura intrare în eternitate a gânditorului şi publicistului Frank Schirrmacher, un spirit de excepţie, care, ca editor al ziarului său, a condus excelent, timp de 20 ani, pagina literară şi suplimentul cultural al cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung, dovedindu-se un mare vizionar. Unul care a ştiut să-i pună la punct pe imbecili, pe extremişti, pe antisemiţi şi va lipsi multă vreme, acut, patriei sale şi limbii germane.

Doliului abătut asupra ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung i se opune voia bună emanând din paginile sportive ale ziarelor care celebrează in corpore debutul campionatului mondial de fotbal. Debut situat, ce-i drept, sub semnul revoltei multor brazilieni săraci, a unui autogol al echipei ţării gazdă, care, ca şi penaltiul ce i s-a acordat pe nedrept, n-au împiedicat-o să învingă Croaţia.

Consecinţe net mai grave riscă să aibă alte autogoluri. Sunt cele pe care şi le-au automarcat statele membre ale alianţei nordatlantice, în frunte cu SUA şi cu Turcia vecină, permiţând unor terorişit islamişti de epocă de piatară precum asasinii grupării ISIS (ori, după alţii, ISIL) să cucerească provincia irakiană Ninive.

„Soldaţii irakieni fug din faţa teroriştilor islamişti”, titrează vineri Frankfurter Allgemeine Zeitung. „Irakul se se află pe punctul de a se prăbuşi ca stat”, afirmă, nu mai puţin îngrijorat, cotidianul berlinez Die Welt. „Se dau lupte la porţile Bagdadului”, îşi intitulează Neue Zürcher Zeitung reportajul. Conform cotidianului elveţian, „ISIS e o primejdie pentru toţi” şi „nimeni nu pare în stare să frâneze înaintarea în Siria şi Irak a teroriştilor islamişti suniţi”.

Stăpânind un teritoriu întins din Aleppo, în Siria, până către suburbiile Bagdadului, ISIS „ameninţă nu doar regimurile din Damasc şi Bagdad, ci şi opoziţia anti-Assad din Siria, Turcia, Libanul şi entitatea kurdă din nordul Irakului” - mai aflăm din cotidianul din Zürich.

Nu puţini analişti se arată, înainte de orice, alarmaţi tocmai de teritoriul nu doar vast, ci şi contiguu pe care-l controlează extremiştii suniţi profesând o ideologie de tip Al-Qaida. Ca şi de metodele pe care le aplică gruparea teroristă.

Potrivit corespondentului de la Beirut al NZZ, ISIS e o grupare net mai puţin dependentă financiar de donaţii externe decât altele similare, de vreme ce se alimentează cu fonduri dobândite din taxe extorcate prin ameninţări de la oameni de afaceri, bunăoară irakieni, ca şi prin vămuirea exporturilor de petrol.

Süddeutsche Zeitung constată, nu fără o oarecare suficienţă, acoperind însă şi amărăciune şi o nedisimulată alarmă, că „islamiştii din ISIS” nu fac decât "să distrugă frontierele artificiale stabilite de europeni”.

Editorialistul ziarului münchenez evocă în context graniţele fixate prin acordul Sykes-Picot, încheiat de britanici şi francezi în 1916, prin care aliaţii occidentali şi-au împărţit hălci mari din moştenirea prăbuşitului imperiu otoman. Islamiştii din ISIS „îi înlocuiesc pe colegii lor din reţeaua Al-Qaida ca decani ai terorismului”, ceea ce „ameninţă nu atât guvernul de la Bagdad, cel paralizat de spaimă, cât SUA şi Europa”.

Prin urmare, „la 12 ani de la debutul războiului împotriva terorismului, politica Americii şi a aliaţilor ei a eşuat jalnic”, mai scrie ziarul german, criticând retragerea prematură şi precipitată din Irak şi din Afganistan a SUA şi a europenilor.

Amintind că jihadiştii îşi construiesc unităţi, trupe şi oştiri pretutindeni, din Yemen şi până în Libia şi Nigeria, că, deci, lupta împotriva lor şi a terorismului e departe de a se fi încheiat, editorialistul german trage în fine, fie şi tardiv, concluzia necesară. E una împotriva căreia ziarul său de stânga a vituperat constant, ani la rând, ţinând isonul celor ce revendicau strident ca, în numele drepturilor civice, „să se pună capăt oricăror demersuri de combatere a terorismului”.