În așteptarea deciziei istorice a Consiliului European

Se întâmplă în ziua în care Moldova marchează 32 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. „Dorim ca următorul mare proiect de țară să fie integrarea Republicii Moldova în UE”, a spus președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu. „Vreau ca Republica Moldova să trăiască o nouă victorie. Vreau să ne împlinim visul și idealul nostru național din ultimii ani – acela de a ne alinia statelor europene. Ori, obținerea statutului de țară candidat, va veni la pachet cu foarte multe oportunități, beneficii și cu șansa reală de îmbunătățire a vieții cetățenilor”, a menționat în context și premierul Natalia Gavrilița.

Rezoluție votată cu aplauze în Parlamentul European

În dimineața zilei, Parlamentul European a votat în aplauze, cu 529 de voturi, rezoluția prin care solicită statut de candidat pentru Moldova și Ucraina. „Este un moment decisiv pentru Uniunea Europeană. Decizia de astăzi va fi una geopolitică. Sunt încrezător că, astăzi, vom acorda statut de candidat Ucrainei și Moldovei și vom exprima o perspectivă europeană clară și puternică pentru Ucraina, Georgia și Moldova”, a declarat în ajunul reuniunii președintele Consiliului European, Charles Michel.

Cu o zi înainte, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut un apel la liderii europeni „să fie la înălțimea responsabilității istorice” și a momentului crucial și să acorde Moldovei și Ucrainei statutul de țări candidate la UE. În opinia formulată și transmisă anterior Consiliului, Comisia Europeană a menționat că Moldova este un stat european angajat să respecte și să promoveze valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană.

Un proiect al declarației finale a reuniunii Consiliului European a fost văzut de jurnaliști încă miercuri, 22 iunie. Acesta propune ca Ucraina și Republica Moldova să primească statut de candidat la aderare. „Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în Uniunea Europeană”, scrie în proiectul citat.

În ajunul reuniunii Consiliului European de la care se așteaptă o decizie istorică, președinții Moldovei și Ucrainei, Maia Sandu și Volodemir Zelenski, au avut o discuție telefonică, după care Maia Sandu a scris pe Twitter că au convenit ca Moldova și Ucraina să-și consolideze cooperarea în ceea ce privește integrarea în Uniunea Europeană”.

Ultima sforțare a servitorilor lui Putin

Într-o ultimă sforțare de a tulbura apele în Moldova, administrația separatistă pro-rusă de la Tiraspol se plânge că guvernul de la Chișinău a luat decizia de a se integra în UE „unilateral”, fără referendum și fără a se consulta cu regimul ilegal din Transnistria, care a uzurpat puterea pe o parte a teritoriului național al Republicii Moldova. Într-un mediatizat interviu oferit unui post rusesc de televiziune controlat de Kremlin, pretinsul „ministru de externe” al autoproclamatei republici transnistrene, Vitali Ignatiev, a reiterat că regiunea transnistreană se vrea independentă și vrea să-și dezvolte relațiile cu Rusia. „Poate că doamna Sandu își dorește cu adevărat aderarea țării la UE și unirea cu România, dar oamenii din Transnistria au planuri total diferite”, a spus Ignatiev.

Asta în condițiile în care cea mai mare parte a exporturilor din regiunea transnistreană sunt  absorbite nu de piața rusă, ci de piața Uniunii Europene în baza Acordului de Liber Schimb semnat de Republica Moldova cu UE în 2014. Și la Chișinău forțele pro-ruse se chinuie de câteva săptămâni să agite spiritele. Într-un ultim mesaj transmis susținătorilor, fiind în arest la domiciliu, ex-președintele pro-rus Igor Dodon, cercetat inclusiv pentru corupție și trădare de patrie, cheamă „toate forțele de opoziție să se unească și să dea jos această guvernare”. Iar despre obținerea de către Moldova a statutului de candidat la UE, Dodon a spus că a mai văzut așa „moment istoric” în 2014, când a fost semnat Acordul de Asociere Moldova-UE, care, spune el, „s-a finalizat cu nimic”. Socialistul Dodon a adăugat că nu crede că Moldova va deveni vreo dată membră a UE și a prezis sfârșitul Uniunii în cel mult zece ani.

Statutul de candidat la aderare la UE înseamnă o mai strânsă supraveghere asupra implementării reformelor, acces la o piață internațională extinsă pentru producătorii moldoveni, mai multe fonduri pentru consolidarea instituțiile democratice, pentru dezvoltare regională, dezvoltare rurală, independență economică și energetică, precum și acces direct la programe europene.