Cum vrea Rusia să blocheze drumul european al Moldovei

La nivelul ministerelor au fost create grupuri de lucru care, în comun cu experții străini, elaborează strategii pentru asimilarea cât mai eficientă a banilor de la UE. „Moldova va primi finanțări considerabile de la bugetul UE în următorii ani”, a menționat procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, la Forumul „Eurosfat 2023”, care s-a desfășurat la Chișinău. Ea a cerut autorităților moldovene să armonizeze în regim de urgență legislația țării cu cea a UE în ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției și a fraudei, pentru ca cei tentați să fraudeze fonduri europene să poată fi urmăriți „cu cea mai mare determinare și eficiență”.

Consiliul European va lua o decizie în privința începerii negocierilor de aderare cu Moldova la mijlocul lunii decembrie 2023. Toate semnalele apărute în spațiul public până acum arată că decizia va fi una pozitivă în privința Moldovei.

Două direcții de contraatac al Rusiei

Totuși, Rusia încă mai speră să blocheze procesul, ca să mențină micul stat ex-sovietic, vecin cu Ucraina și România, în sfera sa de influență. A pus în joc toate armele specifice războiului hibrid și lucrează intens pe două direcții: compromiterea guvernării pro-europene, prin crearea percepției că țara este condusă de incompetenți, și consolidarea opoziției pro-ruse fărâmițate.

Pe primul segment (crearea percepției că țara este condusă de incompetenți) lucrează în special falșii pro-europeni pe care Kremlinul vrea să-i propulseze în arcul guvernamental la următoarele alegeri, pentru ca prin ei să blocheze reformele și parcursul pro-european al țării. Prin intermediul lor, Rusia antagonizează din interior populația cu viziuni pro-europene, care reprezintă peste 60%. Narațiunea folosită de ei cel mai des este una „împrumutată” de la ex-președintele pro-rus Igor Dodon despre ineficiența banilor europeni în combaterea sărăciei din Moldova și inocularea fricii că guvernarea pro-europeană vrea să falimenteze agricultorii moldoveni cu scopul de a le vinde pământul străinilor.

O altă sperietoare rusească este despre falsul rostogolit propagandistic intens în ultima vreme vizând „riscul” pierderii neutralității Moldovei prin aprobarea noii Strategii de Securitate Națională în care Rusia apare pentru prima dată ca stat agresor. Moscova și forțele pro-Kremlin din Moldova folosesc acest document strategic pentru a acredita ideea că președinta Maia Sandu ar deservi interese străine (ale Occidentului) și că transformă Moldova „într-o țară fără demnitate și fără suveranitate”.

Ceea ce urmărește Rusia în Moldova este destabilizarea cu orice preț. Tentative în acest sens au fost multe după declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei. Până acum, autoritățile moldovene au reușit să le zădărnicească prin mecanismele stării excepționale, instituită în prima zi de război și menținută până în prezent. Dar agenții de influență și oamenii politici ai Kremlinului, întreținuți în Moldova, se consolidează și au anunțat pregătirea de proteste – un val de proteste pe diferite segmente în perioada următoare, pentru a arăta că guvernarea pro-europeană s-a compromis. Miza - alegerile prezidențiale din 2024. Protestele antiguvernamentale vor reizbucni în plin proces de începere a negocierilor de aderare la UE – un succes nesperat în plan extern, ce survine după ani de zile în care Moldova a fost izolată internațional din cauza cleptocraților și a guvernărilor corupte loiale Moscovei, care au blocat dialogul cu UE prin blocarea reformelor.

Un alt instrument aflat la discreția Moscovei în planul său de destabilizare a Moldovei este regiunea transnistreană. Chișinăul caută să mențină un dialog cu regimul separatist pe linia Biroului de Reintegrare, dar se pomenește periodic cu provocări din partea administrației de la Tiraspol. După cazul legat de persecutarea jurnaliștilor moldoveni, Tiraspolul a început să sape tranșee și să instaleze bariere în preajma satului Varnița, aflat sub jurisdicția autorităților de la Chișinău. Regimul separatist de la Tiraspol reacționează astfel la așa-numita „lege anti-separatism” votată de Parlamentul de la Chișinău și ca răspuns la obligativitatea notificării prealabile a Chișinăului în cazul deplasării liderilor separatiști în afara țării. Fără această notificare prealabilă, exponenții regimului de la Tiraspol nu pot părăsi Moldova.

Restanțe tolerate de Bruxelles

Cu câteva zile înainte de reuniunea Consiliului European la care se va decide dacă Moldova poate începe negocierile de aderare la UE, Chișinăul rămâne restanțier. Reformarea justiției trenează. Procesele de purificare a sistemului judiciar au fost declanșate, dar rezistența internă este mai mare decât s-a anticipat.

Se pare însă că există o înțelegere cu Bruxellesul în privința acestei reforme. La întâlnirea de marți a Maiei Sandu cu membrii Comisiei pentru evaluarea externă a judecătorilor, președinta le-a vorbit celor prezenți despre necesitatea respectării „calendarului convenit cu UE pentru finalizarea testării integrității judecătorilor”. Șefa statului a menționat că această evaluare este foarte importantă, nu doar în perspectiva deschiderii negocierilor de aderare, dar și în contextul recâștigării încrederii populației în instituțiile de drept și în eforturile autorităților de a combate corupția.

O altă „bilă neagră” pentru Chișinău este ezitarea de a se alătura tuturor sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei. La aproape doi ani de la invazia rusă asupra Ucrainei, Moldova a aderat la doar 78% din sancțiunile internaționale impuse Rusiei. Abia pe 16 noiembrie 2023 Chișinăul s-a alăturat celui mai mare pachet de sancțiuni europene împotriva Federației Ruse pentru „acțiunile ei de subminare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”. Este vorba de sancțiuni ce vizează sute de persoane fizice și juridice din Federația Rusă, inclusiv nume de oligarhi ruși din anturajul lui Vladimir Putin (Alișer Usmanov, Oleg Deripaska, Arkadi Rotenberg, Ghenadi Timchenko ș.a.), membri ai guvernului (ministrul Apărării, Serghei Șoigu), foști comandanți ai armatei ruse, bănci, partide, întreprinderi militare și companii de construcții din Rusia.

Deși a condamnat invazia rusă din prima zi, guvernarea de la Chișinău a ezitat să se alăture tuturor sancțiunilor economice impuse Rusiei la nivel european, argumentând că acestea ar fi funcționat invers (contra moldovenilor) în condițiile în care Moldova era dependentă energetic 100% de Rusia. Ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, a declarat însă recent că, după răspunsul pozitiv al Comisiei Europene privind deschiderea negocierilor de aderare, urmează o „aliniere treptată” la întreaga listă de restricții ce vizează Rusia.