NATO ia în calcul crearea unui sistem european anti-rachetă

A trecut mai bine de un deceniu de la ultima întâlnire a miniştrilor de Externe şi ai Apărării din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, la care s-au pus bazele aşa-numitului concept de securitate al NATO. Ceea ce însă acum 11 ani părea a fi un concept viabil de securitate, astăzi este depăşit. Cel puţin aşa susţine ministrul german al Apărării, Karl-Theodor zu Guttenberg, care spune că elaborarea unei noi strategii pentru NATO este imperios necesară.

"Trebuie să avem neapărat şi cât mai repede un concept strategic. Abordăm viitorul având la bază o strategie elaborată în 1999, în condiţiile în care de atunci lumea s-a schimbat din multe puncte de vedere. Au apărut multe ameninţări faţă de care trebuie să ne apărăm, iar NATO trebuie să ţină cont de ele", a declarat zu Guttenberg.

Flagelul mondial al terorismului, de mult timp una din cele mai mari provocări cărora NATO trebuie să-i facă faţă, dar şi atacurile cibernetice instrumentate de hackeri care încearcă să sisteze alimentarea cu energie electrică a unor obiective industriale din diverse state sunt doar două exemple de ameninţări actuale pe care Alianţa Nord-Atlantică nu doreşte să le treacă cu vederea.

Bugete restrânse

În situaţia în care vistieria NATO e mai mult goală decât plină, secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, a încercat să-i convingă pe aliaţi de necesitatea conceperii unui sistem european anti-rachetă.

Chestiunea urmează să fie discutată în cadrul summit-ului NATO de la Lisabona, care se va desfăşura luna viitoare. NATO a formulat chiar şi Rusiei o invitaţie de a se alătura sistemului comun de apărare şi aşteaptă un răspuns din partea acesteia, la reuniunea de la Lisabona.

"Aştept ca la summit-ul NATO din noiembrie să decidem asupra unui sistem anti-rachetă. Acesta ar fi un semn că suntem gata să ne îmbunătăţim capacităţile chiar şi într-o perioadă cu limitări din punct de vedere financiar", este de părere secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen.

Proiect scump

Proiectul danezului nu este însă privit cu ochi buni peste tot în Europa. Franţa s-a arătat sceptică în privinţa lui, mai ales din cauza faptului că aliaţii ar trebui să cheltuiască 200 de milioane de euro în următorii zece ani, pentru a-şi conecta propriile sisteme antirachetă la interceptoarele pe care americanii le vor amplasa în Europa. Parisul vrea să ştie, însă, cine va comanda sistemul şi după ce reguli va funcţiona acesta.

Pe de altă parte, în timp ce europenii nu ştiu cum să-şi mai reducă bugetele militare, SUA par a gândi exact invers. Robert Gates, secretarul american pentru Apărare, s-a declarat îngrijorat că o astfel de decizie ar forţa Statele Unite să cheltuiască mai mult şi să acopere "pierderile" astfel apărute.

Autor: Christoph Hasselbach / Vlad Drăghicescu

Redactor: Medana Weident