NATO nu renunță la dialogul cu Rusia

Cea mai fierbinte temă la reuniunea NATO de miercuri s-a rezolvat de la sine: guvernul spaniol a anunțat că portavionul rusesc Kuznețov și navele sale însoțitoare și-au retras cererea de permisiune de alimentare în exclava spaniolă Ceuta, urmând să-și continue traseul stabilit. O solicitare de rutină a generat mari tensiuni politice și un test de unitate în rândul partenerilor NATO, după ce problema a fost adusă în atenție la începutul săptămânii de ziarul britanic "Telegraph" și de eurodeputatul liberal Guy Verhofstadt.

Partenerii NATO au exercitat în culise presiuni asupra Spaniei, sub motivația că aceste vase de război rusești ar fi fost în drum spre Siria, unde ar fi urmat să sprijine bombardarea orașului Alep. Madridul a solicitat prin urmare marți o "clarificare" din partea Rusiei, după cum a confirmat la Bruxelles purtătorul de cuvânt al ministrului spaniol al Apărării, Diego Mazon Born. În reacție, Rusia a retras cererea de permisiune de alimentare, înaintată deja din septembrie.

Eroare la Madrid?

NATO a privit de la bun început cu neîncredere traseul acestei formațiuni navale rusești. Pe 21 octombrie, navele de luptă au traversat Canalul Mânecii și s-au îndreptat spre Marea Mediterană. Ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, a calificat situația drept o nouă provocare pentru NATO din partea Rusiei, asemănătoare repetatelor încălcări ale spațiului aerian al țărilor baltice de către avioanele de luptă rusești. Fallon a fost cel care, la începutul reuniunii miniștrilor Apărării din NATO la Bruxelles, a cerut Spaniei în termeni duri să nu permită rușilor să alimenteze în exclava spaniolă din Africa: "Ar fi foarte îngrijorător ca un stat membru NATO să sprijine o formațiune militară rusă care ar putea în Siria să participe la bombardarea civililor." 

Iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a adăugat că fiecare țară membră a Alianței trebuie să decidă singură ce are de făcut într-o astfel de situație. Dar trimiterea portavionului Kuznețov în estul Mediteranei a provocat îngrijorarea NATO iar Stoltenberg se teme că acest convoi va consolida atacurile asupra Alepului: "Atacurile fără țintă trebuie să se încheie", a apelat el la Moscova. "Zilnic își pierd viețile bărbați, femei și copii, uciși în atacurile groaznice asupra locuințelor lor și asupra spitalelor."

Nave de război rusești în Marea Baltică

În timp ce NATO urmărea traseul convoiului Kuznețov în Mediterana, în Marea Baltică au apărut aproape pe nesimțite două nave de luptă rusești foarte bine înarmate, care ar fi avut la bord inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune. "Este un nou motiv de îngrijorare pentru noi", a declarat ministrul polonez al Apărării Antoni Macierewicz. "Astfel de nave în Marea Baltică schimbă raporturile de forță în zonă." 

"Acesta este un nou exemplu după modelul observat deja de noi de mai mult timp", a spus secretarul general Jens Stoltenberg. Nu vrem să reacționăm la fiecare incident separat, dar această ultimă evoluție este o parte din ansamblul general la care reacționează NATO, a explicat el. "Și noi ne semnalăm o prezență sporită și disponibilitatea de acțiune", a punctat Stoltenberg.

Cât despre o eventuală spirală de escaladări ale tensiunilor? "NATO nu dorește o confruntare cu Rusia, dar observăm de multă vreme această tendință de înarmare, dublată de o retorică de amenințări", a afirmat șeful NATO. Reacția Alianței este pe măsură și vizează intimidarea Rusiei. Totuși: "Noi suntem pentru dialog și transparență", a conchis Stoltenberg, care a anunțat reunirea în curând a Consiliului NATO-Rusia.

Extinderea capacităților NATO în Est

Ca reacție la mutările Moscovei, NATO își va consolida prezența pe flancul său de nord-est. La summitul NATO de la Varșovia, din urmă cu trei luni, s-a decis trimiterea a patru batalioane în Polonia și în cele trei state baltice. Măsura va fi aplicată rapid, deja în februarie 2017 grupele de luptă urmând să fie operaționale. Cele patru batalioane vor fi conduse de SUA, Canada, Marea Britanie și Germania. Ministra germană a Apărării, Ursula von der Leyen, a dat publicității la Bruxelles detaliile implicării germane.

Potrivit acesteia, Bundeswehr va trimite cel mai mare contingent al trupelor multinaționale în Lituania. Din batalionul sub comandă germană din Lituania mai fac parte militari din Franța, Olanda, Belgia, Norvegia, Croația și Luxemburg. Batalionul va avea în total 1000 de soldați, din care între 450 și 600 vor fi puși la dispoziție de Germania iar restul vor proveni din celelalte țări amintite, în sistem de rotație. Din toamna lui 2017 va fi operațional și un batalion de infanterie germano-francez. Prezența soldaților NATO în tabăra militară Rukla din Lituania este prevăzută să se încheie în 2018. Ministra germană a calificat măsura drept "un semnal clar" trimis Moscovei, având în vedere că baza militară lituaniană se află la 100 de kilometri depărtare de frontiera cu Rusia.

Autoare: Barbara Wesel/os