NATO vrea să consolideze flancul estic

Nu din întâmplare se întâlnesc în România miniștrii de Externe din cele 30 de țări ale NATO. La invitația ministrului român de Externe Bogdan Aurescu, ei și-au declarat sprijinul pentru flancul estic al NATO și pentru regiunea Mării Negre, care a devenit un punct central al activităților NATO după atacul Rusiei asupra Ucrainei. La începutul lui 2022, Alianța a decis să formeze patru noi grupuri de luptă împotriva amenințării ruse, în Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România. Din 2017, după anexarea Crimeei de către Rusia, funcționează deja grupuri de luptă NATO în cele trei state baltice și în Polonia. 

Importanța principală a acestor noi grupuri de luptă este una preponderent simbolică. Ar fi vorba, potrivit secretarului general al NATO Jens Stoltenberg, de solidaritatea dovedită de statele membre NATO. "Ca răspuns la războiul Rusiei în Ucraina, venim cu întărirea capacității de intimidare și cu apărarea în partea estică a Alianței", a declarat purtătoarea de cuvânt a lui Stoltenberg, Oana Lungescu. La summitul NATO din Madrid din vară, s-a stabilit ca grupurile de luptă să fie aduse la nivelul brigăzilor, adică la aproximativ 5000 de persoane.

Grupuri de luptă și strategie 

Solidaritatea membrilor NATO a fost pusă la încercare pe 15 noiembrie, după ce o rachetă a lovit teritoriul Poloniei, ucigând două perosane. Racheta a fost lansată de armata ucraineană, un accident care a relansat întrebarea: ce ar fi dacă Rusia ar ataca cu adevărat un stat membru NATO?

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a încercat să liniștească situația, explicând că NATO nu se așteaptă deocamdată la un atac din partea Rusiei. Totuși, războiul purtat în Ucraina de regimul președintelui Vladimir Putin este perceput drept amenințare fără precedent în Polonia și țările baltice. O situație despre care se va discuta la reuniunea miniștrilor de la București.

"Să nu renunțăm"

La București se va discuta și despre extinderea ajutorului militar pentru Ucraina, care are în prezent nevoie mai ales de muniție și apărare anti-rachetă pentru a face față atacurilor rusești asupra infrastructurii civile. Polonia a respins întărirea apărării sale aeriene prin rachete Patriot oferite de Bundeswehr. Aceste sisteme de apărare ar putea fi trimise direct Ucrainei, a declarat ministrul Apărării Mariusz Blaszczak. Secretarul general al NATO Stoltenberg va cere țărilor membre să nu oprească acordarea de sprijin pentru Ucraina, în pofida scumpirilor de acasă. Dacă Rusia se va impune, regimurile autoritare din întreaga lume vor învăța că "prin folosirea forței vor obține tot ce vor", a declarat Jens Stoltenberg.

Probleme cu infrastructura

În România, armata franceză conduce un grup de luptă staționat la Cincu, în Transilvania. Cei aproximativ 500 de militari francezi au exersat în lunile trecute alături de unități din Polonia, Olanda și SUA. În ultimele zile, în România a fost testat sistemul francez de apărare aeriană MAMBA, conceput pentru rachete cu rază scurtă de acțiune. 

Comandantul francez care conduce grupul de luptă a insistat la manevrele din septembrie asupra învățării strategiilor de luptă viitoare. Au ieșit în evidență și deficitele logistice existente nu doar în România, ci și în alte state din NATO. Armata franceză a reușit cu greutate să-și trimită tancurile în România. Au existat dificultăți la transportul acestora pe cale feroviară. Transportul pe șosele a fost oprit în Germania, deoarece tancurile de tip Leclerc ar fi fost prea grele pentru transportarea lor pe străzi. În România, la Cincu, tancurile Leclerc nu au putut traversa un pod strategic, tot din cauza masei lor prea mari.

Probleme pentru trupele NATO

România, stat membru al NATO din 2004, dispune de o rețea de drumuri relativ proastă, care nu ar face față în caz de necesitate unor transporturi militare. Aproximativ un sfert din străzi nu sunt asfaltate. Doar 6% din străzi sunt autostrăzi. NATO și UE au venit cu programe de îmbunătățire a mobilității militare în întreaga Alianță. Lățimea șinelor în țările baltice ar corespunde tot normelor sovietice iar adaptarea lor la normele comunitare ar costa miliarde de euro. Polonia și-a propus ca, până în 2034, să construiască noi poduri, autostrăzi și 2000 de kilometri de șine de cale ferată, pentru a ușura transferul de trupe la granița estică.

Trupele franceze din România s-au plâns deja de problemele de la fața locului: cazări în condiții catastrofale și aprovizionare proastă. Șobolani, gunoi, corturi fără încălzire. "Condiții rustice" - la opt luni de la începutul operațiunilor din România. Între timp, susține partea română, lucrurile ar fi fost rezolvate.

Probleme ar fi existat și la baza aeriană NATO de la Constanța. Acolo anchetează procuratura militară română, după ce soldații au fost acuzați că, împreună cu grupări de infractori, ar fi furat motorină și kerosen în valoare de două milioane de euro.

Spania trimite avioane de luptă

În România, NATO nu a desfășurat doar un nou grup de luptă, ci a intensificat și apărarea aeriană. Cu puțin timp înaintea reuniunii miniștrilor de Externe, Spania a anunțat trimiterea în România a opt avioane de luptă F-18, cu 130 de soldați. SUA operează în România un scut de apărare anti-rachetă, care avea inițial menirea de a asigura protecția în fața unor rachete balistice de rază lungă din Iran sau Coreea de Nord. Acum se verifică capacitatea scutului de a oferi protecție în fața rachetelor rusești.