Nobel, traduceri si trădări

"...Casa regală suedeză n-a făcut excepţie...Deşi protocolul prevede ca audienţa laureaţilor premiului Nobel la capetele încoronate suedeze să dureze cel mult un sfert de oră, scriitoarea originară din Banat a rămas să stea de vorbă cu familia regală un ceas încheiat…" aflăm din foiletonul de week-end al ziarului german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Influentul cotidian conservator din Frankfurt îi dedică personalităţii Hertei Müller şi ceremoniilor însoţind decernarea premiului Nobel pentru literatură, obţinut de scriitoarea germană de origine română, o pagină întreagă de elogii. Ziarul, care publică şi o fotografie înfăţişând-o pe Herta Müller faţă în faţă cu regele Suediei înmânându-i premiul, laudă, între altele, „suveranitatea” cu care autoarea berlineză, născută în România, s-a descurcat în complicatele proceduri marcând ceremonialul şi solemnitatea de la Stockholm.

Ziarul reia elogiul exprimat de Anders Olsson. Membrul juriului Academiei Suedeze evidenţiase, înaintea decernării premiului, energia cuvintelor scrise de Herta Müller, care-i transformă pe cititorii operelor ei din capul locului, în aliaţi. Mai aflăm din ziarul din Frankfurt că 10 decembrie „este de mult un soi de a doua zi naţională suedeză”, că la „marea petrecere, cum i se spune decernării, în limbaj popular, Herta Müller a jucat, anul acesta, rolul principal”, şi că opera ei a constituit de mult favoritul absolut al membrilor academiei sudeze care decernează prestigioasa distincţie.

Ziarul rezumă pe scurt şi discursul conţinând elemente autobiografice, pe care l-a rostit autoarea bănăţeană urmărită şi prigonită asiduu de securitatea lui Nicolae Ceauşescu şi scoate în evidenţă imensa disciplină, concentrare şi modestie manifestată de Herta Müller în Suedia. Reportajul din Stockholm reproduce răspunsurile pe care le-a dat scriitoarea unor întrebări adresate de ziarişti români dornici în mod vădit să audă relativizări ale criticilor exprimate de Herta Müller la adresa propriului stat. „Chestionată în ce măsură are şi amintiri bune legate de România, Herta Mueller a râs: Mă întrebaţi unde e partea bună? Iată o întrebare foarte patriotică”, a replicat ea, reliefând că „are, evident şi amintiri bune, legate însă de România ca ţară, nu ca stat”….

Acelaşi ziar din Frankfurt dezvoltă tema prigoanei dezlănţuite de poliţia politică comunistă din România, împotriva scriitorilor bănăţeni de expresie germană, printr-un articol dedicat activităţii de turnător a traducătorului Werner Söllner, tălmăcitorul poeziilor şi eseurilor lui Mircea Dinescu. Texte care, potrivit autorul articolului, Jochen Hieber, au contribuit la debarcarea regimului Ceauşescu”.

În context, însemnările din Frankfurter Allgemeine Zeitung se întreabă în ce măsură pe Söllner care, spre deosebire de Herta Müller, n-a rezistat presiunilor Securităţii, îl apasă o vină imprescritibilă pentru că şi-a vândut colegii şi în ce măsură autorul bănăţean a trădat şi literatura.

În fine, se cere semnalat şi un articol apărut sâmbătă în Neue Zürcher Zeitung. Cotidianul elveţian semnalează perpetuarea blocajului politic din România, pe durata renumărării voturilor nule şi deliberărilor de la Curtea Constituţională, referitoare la validarea victoriei lui Traian Băsescu în alegerile prezidenţiale.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor:Rodica Binder