O altă realitate decât cea arătată moldovenilor la TV

Anunțul a fost făcut de comisarul european Johannes Hahn, la finalul celei de-a 4-a reuniuni a Consiliului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, la care a participat și premierul moldovean.

Luni la rând, premierul Pavel Filip și ministrul de Externe, Tudor Ulianovschi, s-au lăudat în spațiul public (http://www.dw.com/ro/impertinen%C8%9B%C4%83-s%C4%83-faci-mi%C8%99to-de-institu%C8%9Biile-europene-pe-banii-ue/a-43047607) că toate condițiile Uniunii Europene pentru deblocarea primei tranșe din ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro au fost îndeplinite și că reformele încep să dea roade. Erau contraziși însă de experți și de unii europarlamentari. Totuși, prim-ministrul a mers la Bruxelles „cu lecțiile nefăcute”. A făcut poze cu Federica Mogherini, cu Johannes Hahn și cu alți înalți oficiali europeni, iar presa pro-guvernamentală de la Chișinău scrie despre succesul remarcabil al premierului la Bruxelles, nu despre restanțele asupra cărora a atenționat UE.

În realitate...

Prima condiție neîndeplinită de către Chișinău se referă la funcționalitatea, mai bine zis nefuncționalitatea, Autorității Naționale de Integritate, iar a doua ține de necesitatea adoptării unui buget suplimentar pentru activitatea instituțiilor anticorupție. „Dacă aceste două condiții vor fi satisfăcute până la sfârșitul lunii mai, ceea ce cred că este fezabil, plus aprecierea pozitivă a Fondului Monetar Internațional, debursarea primei tranșe de bani ar fi posibilă în luna iulie”, a precizat comisarul Hahn.

La rândul său, înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Federica Mogherini, a insistat că pentru Moldova este esențială implementarea reformelor în sectoarele-cheie precum justiția, mass-media, energia și mediul de afaceri. „Toate reformele trebuie bazate pe lupta împotriva corupției și sprijinirea statului de drept. Aceasta înseamnă inclusiv investigarea fraudei bancare”, a spus Mogherini, care a adăugat: „Așteptăm o finalitate fără alte întârzieri. Anchetele trebuie să fie temeinice, imparțiale și complete, astfel încât fondurile dispărute să fie recuperate, iar cei responsabili să fie aduși în fața justiției, indiferent de statutul sau afilierea lor politică. Am cerut asta și mai înainte. Așteptăm ca aceste lucruri să se întâmple ori noi nu înțelegem situația curentă”, a spus categoric responsabila UE.

Pavel Filip: Recuperarea miliardului furat „nu este un lucru simplu”

Prim-ministrul Pavel Filip a recunoscut că Guvernul a pus miliardul de dolari furat din băncile moldovenești pe spatele cetățenilor (http://www.dw.com/ro/guvernul-filip-%C3%AE%C8%99i-%C3%AEnrobe%C8%99te-cet%C4%83%C8%9Benii-a-pus-miliardul-furat-pe-spatele-am%C4%83r%C3%A2%C8%9Bilor/a-35902157), prin transformarea „creditelor de urgență” oferite de Banca Națională celor trei bănci jefuite în datorie publică. „Este adevărat că noi am trecut creditul de urgență la datorie publică și aceasta a fost o chestiune agreată cu toți partenerii noștri de dezvoltare. Pentru că a fost foarte important să stabilizăm sistemul financiar-bancar. În alt caz, am fi pierdut mult mai mult în R. Moldova, pentru că nu asiguram această stabilizare și nu am fi avut un acord cu FMI, care este un acord-cheie, de fapt, și oferă încredere și celorlalți parteneri de dezvoltare”, a explicat Filip.

Numai că la Chișinău nu s-a întâmplat nimic spectaculos în ancheta „jafului secolului”. Asta chiar dacă procurorul general, Eduard Harunjen, declara săptămâna aceasta, la Comisia juridică a Parlamentului, că „ancheta nu se tergiversează”. Între timp, principalul suspect, Ilan Șor, al cărui nume apare în ancheta internațională realizată de Kroll, se plimbă în libertate. Însăși raportul „Kroll-2” a fost secretizat. Recent, dosarul în care Șor a fost condamnat pentru delapidări a fost mutat de la Chișinău la Cahul, după ce mai mulți judecători din capitală au refuzat să-l examineze. În spațiul public a apărut ipoteza că magistrații de la Chișinău s-ar fi eschivat de la examinarea acestui dosar, deoarece li s-ar fi cerut să-l achite pe Șor. Dosarul, plimbat mai bine de un an prin instanțele din Chișinău, se află acum la Curtea de Apel Cahul.

La Bruxelles, premierul Pavel Filip, exponent al guvernării PD, le-a spus oficialilor europeni că „recuperarea miliardului furat nu este un lucru simplu” și a încercat să devieze discuția spre măsurile pe care le întreprind autoritățile „ca asemenea scheme frauduloase să nu se mai repete”.

UE va monitoriza „foarte strict” consecințele trecerii la sistemul mixt

O altă obiecție reiterată de oficialii europeni în cadrul reuniunii de la Bruxelles a fost sfidarea de către autoritățile moldovene a recomandării Comisiei de la Veneția și OSCE de a nu schimba sistemul electoral proporțional în vara anului trecut. Lui Pavel Filip i s-a transmis că UE regretă schimbarea sistemului electoral și că urmează o perioadă în care UE „va monitoriza foarte strict” consecințele trecerii la sistemul electoral mixt în Republica Moldova.

Democrații au votat în parlament trecerea la sistemul electoral mixt alături de socialiștii pro-ruși și au fost ajutați de popular-europenii ex-premierului Iurie Leancă. De atunci, aceștia din urmă au luat locul liberalilor în majoritatea parlamentară controlată de liderul PD, oligarhul Vlad Plahotniuc. Iurie Leancă a semnat în 2014, în calitate de premier, hotărârea secretizată a Guvernului privind garantarea creditelor de urgență de 9,5 miliarde de lei moldovenești, oferiți de BNM celor trei bănci jefuite.

Joi, în timp ce Pavel Filip încerca să convingă oficialii europeni că la Chișinău reformele sunt în toi, Vasile Botnari, omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc, a fost votat în funcția de șef al Serviciului de Informații și Securitate, iar judecătorul Ion Druță, criticat pentru numeroase sentințe pronunțate anterior, a fost desemnat în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție, urmare a unui concurs fără contracandidați.