O nouă dovadă a egoismelor europene

Există în lume la ora actuală evenimente mai importante decît eliberarea uneia din membrele formaţiei punk Pussy Riot după 178 de zile de detenţie, călduros primită de simpatizanţii moscoviţi şi reprodusă, în imagini, pe prima pagină de către mai toate ziarele occidentale?

Pe lîngă a căuta un răspuns la nevinovata întrebare decît acela că în pofida concesiei făcute, Kremlinul rămîne ferm ancorat pe poziţii autocratice, cum dă de înţeles atît TAGESZEITUNG cît şi articolul din DIE WELT, merită o atenţie deosebită şi lectura unor comentarii publicate pe marginea restului evenimentelor zilei. Bunăoară, eşecul unei fuziuni între concernul franco-german aerospaţial EADS şi firma britanică de armament BAE, un rateu care spune multe despre precaritatea frecvent invocatei integrări europene.

Vinovat de eşecul fuziunii ar fi în viziunea cotidianului francez LA VOIX DU NORD, nimeni altul decît Berlinul, nemulţumit de oferta care i-a fost făcută. Refuzul trădează însă din nou prioritatea deţinută de interesele naţionale în dauna celora ale Uniunii Europene. Eşecul scontatei fuzionări este considerat de-a dreptul penibil în articolul de fond publicat pe prima pagină a cotidianului DIE WELT. Penibil fiindcă deşi Parisul şi Londra căzuseră la învoială, un simplu şi răspicat „nu”, rostit de cancelara Angela Merkel, a răsturnat toate planurile. Am putea fi mîndri - scrie ziarul citat în continuare - că şefa guvernului german a reuşit să-şi consolideze o astfel de poziţie în Europa, dacă nu ar fi într-atît de penibil felul în care guvernul de la Berlin a lăsat să eşueze acest proiect. Incă de la jumătatea lunii iulie, guvernul a dispus de posibilitatea de a-şi ameliora poziţiile de negociere, de a-şi impune interesele în această complexă dar importantă fuzionare. Importantă fiindcă ar fi fost benefic pentru Europa continentală să-şi lege interesele de Marea Britanie spre a putea face astfel mai bine faţă concurenţei cu Statele Unite ale Americii.

Ideea este împărtăşită şi de FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, care întrevede cauza reală a eşecului în refuzul Franţei şi Germaniei de a face concesii. DER STANDARD din Austria distinge sîmburele răului în rivalităţile dintre Paris şi Berlin.

De pe malul celălalt al Canalului Mînecii THE GUARDIAN oferă o explicaţie şi mai nuanţată a ratatei tentative de fuzionare între EADS şi BAE. Marea Britanie nu a dorit ca guvernele să fie cele care au ultimul cuvînt de spus în afacerile mega concernului care ar fi rezultat în urma fuziunii. Dirijismul germanilor şi al francezilor le repugnă nu doar britanicilor ci mai ales americanilor. Iar firma BAE depinde masiv de aceştia din urmă.

Dar, nu mai puţin interesantă este şi reorientarea Marii Britanii: insularii se depărtează de Europa şi se apropie de zonele lumii cărora le aparţine viitorul, remarcă FRANKFURTER ALLGEMEINE . Or, acestea sunt tocmai teritoriile ce aparţin Commonwealth-ului. Fiindcă deşi majoritatea elitelor politice şi economice din Marea Britanie ştiu că o ieşire a ei din Uniunea Europeană este mai degrabă păguboasă decît profitabilă pentru Albion, cu toţii sunt convinşi că viitorul nu mai aparţine Europei. Bătrînul Continent se mişcă prea încet şi este prea izolat – este drasticul verdict formulat de Guido Mantega, ministrul de finanţe al Braziliei, citat într-un amplu articol publicat in NEUE ZÜRCHER ZEITUNG. Demnitarul uneia din cele mai dinamice şi prospere ţări emergente ştie ce spune: criza prin care au trecut unele state ale Americii Latine a demonstrat că o asanare radicală a bugetului pînă la totala prăbuşire a economiei este contraproductivă. Dacă mizăm doar pe această soluţie şi pe programul de austeritate vom prelungi criza - a mai adăugat Mantega. Enunţul este un avertisment indirect la adresa soluţiilor aplicate pînă acum în tratamentul crizei datoriilor din zona monetară euro.

In răstimp, în interiorul UE se conturează o linie de front care separă ţările din sudul Europei de cele din nord, relevă EL MUNDO, după întîlnirea premierului spaniol Rajoy cu preşedintele francez Hollande. Ceea ce demonstrează că moneda comună în loc să unească ameninţă să dezbine Europa.