O periculoasă probă de curaj

În timp ce fiul ei arde, Janie Tally ţine telefonul în mână şi filmează. Soluţia de îndepărtat lacul de unghii, pe care băiatul în vârstă de 16 ani şi-a turnat-o pe piele, se aprinde repede. Flacăra albastră se întinde apoi de pe abdomen către faţă. Băiatul începe să ţipe. Mama îi strigă să se bage sub apă. Din cauza durerii, însă, el iese din baie şi fuge haotic prin casă. Ceva mai târziu adolescentul ajunge la Urgenţe cu arsuri de gradul 3, iar mama în arestul Poliţiei.

"Scena" a fost filmată în baie, unde flăcările ar fi putut fi stinse imediat. Mama Janie a vrut să facă un filmuleţ, intitulat "Fire Challenge", pe care să-l posteze pe Facebook. Urma să se bucure de fiecare "Like" primit. La fel ca mulţi alţii.

În era internetului, nu puţini sunt cei care caută să atragă atenţia cu postări bizare. Şi chiar reuşesc. "Momentan, proba de curaj 2.0 este destul de eficientă", explică expertul în marketing Felix Beilharz. Printre altele, Beilharz consiliază firme şi în chestiunea marketingului viral - o formă de marketing care se foloseşte şi în reţelele sociale. Iar pentru a deveni cât de cât cunoscut pe internet, "actul de curaj" trebuie să fie destul de periculos - explică expertul.

Moda provocărilor periculoase se extinde rapid în mediul online. În materialele video postate apar mai ales tineri. Îşi toarnă apă rece ca gheaţa în cap, înghit dintr-o suflare o lingură de scorţişoară sau îşi dau foc.

"Aceste filme se răspândesc din utilizator în utilizator", adaugă Beilharz. Iar pentru un număr cât mai mare de accesări, conţinutul trebuie să fie ori foarte amuzant, ori deosebit de trist sau şocant.

Primul caz de deces

Cazuri ca cel al lui Derick Robinson (11 ani) din SUA au devenit cunoscute în întreaga lume. Băiatul s-a lăsat convins de către verişorii săi să-şi dea foc. A ajuns în spital cu arsuri grave. Pentru James Shores (15 ani) ajutorul a venit prea târziu. James a ars de viu.

"Vor să arate că sunt capabili să facă ceea ce alţii nu pot face", spune dr. Michael Winterhoff, specialist în psihiatrie infantilă. Mulţi dintre ei au sentimentul că altfel nu prea au nimic de demonstrat. În opinia lui Winterhoff, problema are şi un alt substrat: copiii nu primesc sarcini de îndeplinit şi sunt răsfăţaţi cu de toate, în loc să fie stimulaţi şi antrenaţi pentru viaţă. Fără conştiinţa valorii de sine, mulţi caută recunoaştere în mediile sociale.

Dr.Winterhoff este de părere că vina le revine părinţilor. Pentru a avea linişte şi pentru a evita confruntările cu copiii, adulţii le fac toate poftele. Însă copiii au multe libertăţi şi sub aspect pedagogic. "Umblă nestingheriţi prin şcoli şi nimeni nu le supraveghează activităţile de pe internet", mai spune Winterhoff. Acestor adolescenţi le lipsesc orientarea şi disciplina. "Au gândirea unor copii mici", susţine Winterhoff, căci un adolescent în vârstă de 11 ani ar trebui să ştie că focul e periculos. "Trăiesc momentul şi sunt axaţi pe plăcere, ca nişte sugari", conchide specialistul.

Deşi nu pot fi învinuite de nimic, şi platformele de socializare au contribuţia lor, căci fără Facebook şi YouTube publicarea filmuleţelor cu conţinut neadecvat n-ar fi posibilă - este de părere Felix Beilharz. Facebook a început să şteargă aceste înregistrări video. Totuşi, e nevoie de sesizările utilizatorilor pentru a fi îndepărtate.

De fapt, în mediul virtual, moda probelor de curaj a debutat într-un context pozitiv: mai multe personalităţi au participat la aşa-numita " Ice Bucket Challenge".

Vedeta care în decurs de 24 de ore nu rezista să-i fie turnată în cap o găleată cu apă rece trebuia să doneze 100 de dolari unei fundaţii care se ocupă de studiul sclerozei laterale amiotrofice. Lista curajoşilor este lungă: Mark Zuckerberg, Justin Timberlake, Bill Gates, Sheryl Sandberg (Facebook) şi mulţi alţii.