"China ar trebui să-și exercite influența asupra Rusiei"

Vizita are loc în condițiile unor restricții stricte impuse din cauza pandemiei, China urmărind o strategie draconică de combatere a infecțiilor (Zero Covid).Xi Jinping l-a salutat pe cancelar fără mască, dar nu și cu o strângere de mână. Cei doi s-au așezat la două mese lungi, față în față, la distanță.Scholz și delegația sa se pot deplasa doar într-o "bulă" închisă ermetic. În unsprezece ore, vizita este mai scurtă decât orice altă călătorie anterioară în China a unui cancelar.

Ucraina și Rusia 

"Președintele Xi și cu mine suntem de acord că gesturile de amenințare nucleară sunt iresponsabile și periculoase. Prin utilizarea armelor nucleare, Rusia ar depăși o linie pe care comunitatea internațională a trasat-o împreună", a spus Olaf Scholz. 

În calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, Republica Populară Chineză are și responsabilitatea de a asigura pacea în lume. "I-am spus președintelui Xi că este important ca țara sa să își exercite influența asupra Rusiei", a declarat cancelarul german.

Problema Taiwanului

El a avertizat China împotriva unei intervenții militare în Taiwan. După discuțiile cu liderul de stat și de partid Xi Jinping și cu premierul Li Keqiang, Scholz a reiterat vineri, la Beijing, că Germania urmărește o "politică a unei singure Chine". Dar aceasta înseamnă și că orice modificare a status quo-ului ar putea fi făcută numai "pe cale pașnică și prin acord reciproc".

Scholz a reacționat astfel la amenințările repetate ale Beijingului de a cuceri militar republica insulară democratică în cazul în care taiwanezii se opun "unificării" pașnice. Conducerea comunistă consideră insula ca făcând parte din Republica Populară. Pe de altă parte, Taiwanul se consideră de mult timp independent.

Cancelarul a subliniat și că drepturile omului sunt "universale", lucru recunoscut de toți membrii Organizației Națiunilor Unite. De asemenea, el a cerut în mod explicit respectarea drepturilor omului, mai cu seamă în regiunea Xinjiang din nord-vestul Chinei, unde, potrivit Comisiei ONU pentru drepturile omului, minoritățile musulmane sunt persecutate.

Nu este vorba de "ingerință în afacerile interne", a declarat cancelarul, referindu-se la răspunsul obișnuit al Chinei pe această temă. Ambele părți au hotărât să rămână în discuții pe această temă. În Xinjiang, sute de mii de membri ai minorităților, în special uiguri, au fost plasați în lagăre de reeducare, potrivit activiștilor pentru drepturile omului. Șeful guvernului chinez s-a referit la diferențele culturale și la percepțiile diferite ale Germaniei și Chinei în anumite privințe, care nu au putut fi evitate.

Liderul de stat Xi Jinping a pledat pentru extinderea cooperării cu Germania, exprimându-și speranța că vizita va aprofunda încrederea reciprocă.

Critici respinse

Scholz a respins criticile la adresa călătoriei sale, precizând că "invazia rusă în Ucraina a readus războiul în Europa. În perioade de criză, a rămâne în dialog este cu atât mai important". De altfel, la Beijing, el și-a început declarația spunând: "Faptul că mă aflu aici este un lucru bun și corect". Cancelarul este însoțit în scurta sa vizită în China de o importantă delegație de afaceri. 

Vineri, după discuțiile cu șeful statului și liderul partidului, Xi Jinping, cancelarul Scholz s-a întâlnit cu șeful guvernului, Li Keqiang, aflat la final de mandat. Premierul l-a întâmpinat pe Scholz cu onoruri militare la Marea Sală a Poporului din Beijing.

Până în prezent, fie și numai din motive de protocol, șefii de guvern germani s-au întâlnit mai întâi cu prim-ministrul și apoi - într-un gest deosebit - cu șeful de stat în timpul acestor vizite. Ordinea inversată indică, între altele, noul echilibru al puterii după recentul Congres al Partidului Comunist Chinez, unde Xi Jinping și-a extins puterea.

Vizită controversată

Vizita este mai controversată decât probabil orice altă călătorie a unui cancelar în China până acum. Dependenţa primei economii europene de China, țară în care companiile germane realizează o parte semnificativă din profituri, este tot mai criticată. 

Cu numai câteva zile înainte de călătorie, cancelarul german a autorizat o participaţie chineză la terminalul portului Hamburg, respinsă inițial de mai multe ministere federale. 

"Prin călătoria sa în China, cancelarul urmăreşte o politică externă care duce la pierderea încrederii în Germania în rândul partenerilor noştri cei mai apropiaţi", a spus deputatul creștin-democrat, Norbert Röttgen, care a criticat acest "demers solitar". De altfel, chiar și în cadrul coaliţiei guvernamentale au existat avertismente împotriva călătoriei.

Ministrul afacerilor externe, ecologista Annalena Baerbock, a îndemnat să "nu mai depindem de o ţară care nu împărtăşeşte valorile noastre", existând riscul de a deveni "vulnerabili politic la şantaj".

Liderul grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat german, Rolf Mützenich, a respins criticile aduse călătoriei cancelarului Olaf Scholz, tot un social-democrat, în China. Vineri, la postul de radio public, Mützenich a descris călătoria lui Scholz drept o "fereastră de oportunitate", care s-ar putea închide din nou cu rapiditate, având în vedere măsurile stricte anti-pandemie din China.

Mützenich și-a reînnoit criticile la adresa ministrului de externe Annalena Baerbock, calificând remarcile ei drept "nepoliticoase" și "fără precedent". 

Acuzațiile aduse lui Scholz pentru deplasarea în China au fost respinse în mod surprinzător chiar și de cel mai faimos artist contemporan chinez, Ai Weiwei. După solicitările adresate de sute de disidenți, artiști, scriitori și oameni de cultură chinezi cancelarului să nu călătorească la Beijing, Ai Weiwei a declarat pentru DPA: "Călătoria cel puțin nu este o idee rea". În lumea de astăzi, ar fi nerealist să rupem relațiile pentru a atinge obiective politice. Aceasta nu a funcționat niciodată, a spus Weiwei, cerându-i însă cancelarului să apere valorile europene la Beijing.