Opinie: Olaf Scholz, într-o misiune imposibilă

Pentru Olaf Scholz este în prezent deosebit de important să apară în lumina reflectoarelor, să iasă din obscuritate. Pentru că, deocamdată, campania electorală care precede alegerile generale din septembrie îi are ca protagoniști doar pe contracandidații săi: pe Annalena Baerbock, de la ecologiști, respectiv pe Armin Laschet, din partea CDU/CSU. Ecologiștii și conservatorii - aceștia sunt polii care atrag atenția electoratului. Acesta este duelul tensionat din acest scrutin. Între ei, se află Olaf Scholz. O situație care are mai multe motive.

Semnale contradictorii

Candidatul la funcția de cancelar, Olaf Scholz, și formațiunea sa, SPD, nu formează o entitate unitară. Olaf Scholz este în favoarea unui curs politic pragmatic, de centru: finanțe solide, competență economică. Pe de altă parte, partidul și cei doi președinți ai săi îşi doresc o politică de stânga și visează la acordarea de beneficii sociale. Această contradicție se reflectă și în sondajele de opinie: în timp ce Olaf Scholz este apreciat de electorat ca personalitate politică, cota de popularitate a SPD s-a prăbușit.

Lipsește nucleul inconfundabil al social-democraților. Când Olaf Scholz vorbește despre protecția climei, el pare o copie indecisă a ecologiștilor. Când se prezintă drept un luptător de succes împotriva pandemiei, pare un abțibild al Angelei Merkel. Când promite reforme sociale radicale, nu pare la fel de hotărât ca Partidul Stângii. SPD a eșuat în ultimii ani în tentativa de a-și creiona un profil clar și diferit de restul partidelor. Programul electoral adoptat la ultimul congres nu poate umple acest gol.

Scop comun, în loc de entuziasm

Delegații de la congresul SPD au adoptat cu mare majoritate programul electoral și s-au pronunțat în proporție de 96% în favoarea candidaturii lui Olaf Scholz. În pofida discursului său sec, lipsit de combativitate. Nicio controversă, plictiseală maximă.

SPD și candidatul său principal par o uniune bazată pe un interes comun, una în care lipsește scânteia entuziasmului. În urmă cu nici 18 luni, partidul l-a taxat aspru pe Olaf Scholz, nealegându-l în fruntea formațiunii. Dar Scholz are nevoie urgentă de susținerea partidului său. Pentru a se implica entuziast în campania electorală și a genera emoțiile pe care prezenţa sa pragmatică şi reținută nu le poate declanșa.

SPD cântă fals

De ce au ajuns însă social-democrații în această situație dificilă? Cum de și-au pierdut scopul central, respectiv de a se preocupa de acei membri ai societății care nu pot ține pasul cu ritmul accelerat al schimbărilor? SPD nu mai ajunge la alegătorii săi tradiționali. Social-democrații nu găsesc în acest sens tonul potrivit. Sigur că suferă și de o lipsă de credibilitate. Numeroasele lupte interne din anii precedenți, erodarea imaginii liderilor formațiunii - toate acestea sunt aspecte pe care alegătorii nu le-au uitat.

Ce îl poate ajuta totuși pe Olaf Scholz în lupta pentru cancelaria federală? Ca vicecancelar și ministru de Finanțe, el are o platformă solidă de lansare a campaniei sale electorale. A dovedit că face o figură bună și pe scena politică internațională. În plus: electoratul în consideră capabil să conducă - chiar mai capabil decât concurenții Baerbock și Laschet. Mult din stilul său amintește de Angela Merkel.

La momentul actual, însă, este foarte improbabil ca SPD să câștige alegerile din septembrie și să conducă un viitor guvern. Se află în sondaje atât de departe de ecologiști și de conservatori, încât anunțata încercare de ajungere din urmă pare doar un vis nerealist. Misiunea candidatului la cancelaria federală, Olaf Scholz, este tare lipsită de perspective.