Opinie: Retrospectiva anului politic 2024 în R. Moldova

Principalul eveniment al anului 2024 în Republica Moldova a fost alegerea președintelui, care, la inițiativa Maiei Sandu, a venit la pachet și cu un referendum național privind includerea în constituție a obiectivului strategic de integrare a țării în Uniunea Europeană. Chiar dacă la scrutinele prezidențiale anterioare s-a observat că moldovenii votează după tipare geopolitice, actualele alegeri au fost marcate de o polarizare fără precedent a societății, dar și de o corupție electorală realizată prin scheme și tehnologii noi pentru acest spațiu. Ambele exerciții electorale s-au încheiat cu scoruri la limită, fiind determinate de votul diasporei. Maia Sandu a fost realeasă președintă pentru următorii patru ani cu votul a 55,35% din alegători, iar referendumul a trecut cu scorul de 51,4%.

Miza referendumului și victoria Maiei Sandu

Cel mai important eveniment politic al anului a fost scrutinul prezidențial din toamnă, însoțit de referendumul pentru aderarea la UE. Președinta Maia Sandu a candidat pentru un nou mandat, promițând consolidarea agendei pro-europene și reforme structurale, în special în justiție și combaterea corupției. Contracandidatul său a fost Alexadr Stoianoglo, fost procuror general, care, deși s-a declarat independent, a fost susținut deschis de Partidul Socialiștilor. În pofida prognozelor care o arătau pe Maia Sandu favorita cursei electorale, ea a câștigat doar în al doilea tur. Pe durata campaniei, autoritățile și societatea civilă au documentat o serie de acțiuni de imixtiune din partea Federației Ruse, care au declanșat un adevărat război hibrid, concertat și finanțat de gruparea fugarului Ilan Șor. Autoritățile au deconspirat mai multe scheme de organizare și cumpărare a alegătorilor, precum și adevărate campanii de denigrarea și propagare a știrilor false.

Se pare că ținta acestor acțiuni nu a fost doar Maia Sandu, dar și referendumul organizat simultan cu alegerile prezidențiale, care viza modificări constituționale cheie, menite să faciliteze integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Dacă în cazul alegerilor prezidențiale situația era cât de cât clară, referendumul a trecut la limită. În pofida sondajelor optimiste publicate înainte de scrutin, doar 51,4% din alegători au spus "da" la referendum. Rezultatele referendumului au arătat un sprijin pentru integrarea europeană, dar, în același timp au accentuat și o polarizare a societății.

Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), este de părere că rezultatele ambelor scrutine au confirmat că cetățenii Republicii Moldova sunt pro-europeni.

"Până la urmă, atât referendumul, cât și alegerile prezidențiale au confirmat că noi vrem să fim în Europa, dar rămâne de văzut dacă avem curajul să mergem înainte. Iar dacă vorbim de lecțiile învățate, aici cred că mai avem multe de făcut. Observ că actuala guvernare nu produce schimbările structurale necesare și nici nu își schimbă în totalitate retorica, dar și narativele, astfel încât să depășim această fază de bule. Am văzut ce înseamnă aceste bule în alegeri, când oamenii nu știau despre existența a 100.000 de oameni care au luat bani pentru votul lor și au fost manipulați. Referendumul și alegerile au arătat necesitatea unor schimbări în structura organizatorică și în comportamentul politicienilor. Dar, dacă rămânem cu aceeași retorică și negativitate, riscul este ca integrarea europeană să fie afectată”, a declarat analistul pentru DW.

Lecții neînvățate

Campania, dar și rezultatele alegerilor din această toamnă au demonstrat necesitatea unor schimbări în echipa actualei guvernări. La final de alegeri, însăși Maia Sandu promitea mai multe remanieri guvernamentale. Acestea au venit la scurt timp, dar au adus o nemulțumire și mai mare în rândul cetățenilor. Premierul Dorin Recean a făcut câteva schimbări superficiale, demițând trei miniștri, dintre care pe unul l-a mutat de la un minister la altul. Potrivit experților, aceste schimbări au fost doar de fațadă și nu vor aduce rezultatele așteptate.

La scurt timp după alegeri, o delegație condusă de ministrul Energiei, Victor Parlicov, pleacă la Moscova pentru a discuta cu Gazprom-ul despre aprovizionarea țării cu gaze, în contextul sistării tranzitului prin Ucraina începând cu 1 ianuarie 2025. Deși se știa de la început de an că Ucraina va întrerupe tranzitarea gazului rusesc, guvernarea de la Chișinău nu a întreprins practic nimic. După alegeri s-a aflat că volumele de gaze necesare pentru iarnă, care puteau fi achiziționate din vară la preț mai mic, nu au fost procurate și că moldovenii vor plăti mai scump. De asemenea, s-a dovedit că schema „energie ieftină pe gaz rusesc gratis pentru Transnistria” nu va mai putea fi aplicată, iar încercările ex-ministrului Victor Parlicov de a discuta cu Gazprom-ul nu au avut succes. Premierul Recean a făcut demiteri, dar nici acestea n-au rezolvat problema. 

"Activitatea Guvernului s-a desfășurat într-un regim de criză continuă. Dacă analizăm cum s-a făcut față acestor crize, cred că este un rezultat satisfăcător spre bun. Dacă ne uităm la lucrurile noi făcute sau la promovarea unor transformări în economie sau partea administrativă, cred că sunt multe restanțe. După mine, cel mai important lucru este că am avut o stabilitate, am făcut față acestor crize, avem progrese foarte bune în procesul de integrare europeană; dar, în același timp, avem și foarte multe lacune în deschiderea economică, dar și în lupta cu prostiile birocratice. Pe de altă parte, noi trebuie să generăm niște schimbări foarte profunde, nu doar în structurile și organizarea instituțiilor statului, ci, inclusiv în comportamentul și narativele politicienilor. Fiindcă, dacă vor rămâne cu aceleași narative, atunci o să avem mari surprize, nu doar la adresa integrării europene, dar și la adresa securității țării", consideră Vadim Pistrinciuc. 

Eșecul opoziției

Opoziția de la Chișinău a fost activă în utilizarea nemulțumirilor sociale, concentrându-se pe subiecte precum bunăstarea, corupția și politicile de securitate. Partidul Socialiștilor și partidele conduse de fugarul Ilan Șor au încercat să mizeze pe discursul anti-european și pro-rus.
Pe de altă parte, partidele mici, fie declarate pro-europene sau anti-europene, au încercat să se poziționeze ca alternative viabile, dar fără un impact major asupra dinamicii politice.

Gruparea lui Ilan Șor s-a implicat cel mai mult în campania contra referendumului, fiind acuzată de organizarea unor proteste manipulate și de cumpărarea voturilor alegătorilor din banii proveniți din Rusia. Ei au încercat să atragă electoratul nemulțumit din zonele rurale, folosind retorica anti-guvernamentală și pro-rusă. Totuși, majoritatea acțiunilor lor au fost blocate de autorități, soldându-se cu arestări și chiar condamnări.

Jurnalistul și analistul Anatol Golea crede că opoziția actuală este slabă, lipsită de coerență și de inițiative capabile să inspire încrederea alegătorilor. 

"Partidele de opoziție din Republica Moldova au pus mai mult accentul pe temele geopolitice, precum integrarea europeană sau relațiile cu Rusia, în detrimentul problemelor interne, demonstrând o profundă deconectare de la preocupările reale ale cetățenilor. Probleme din economie, mediu, sănătate, criza energetică sau temele sociale au rămas în plan secund atât pentru opoziție, cât și pentru guvernare. Această situație arată o incapacitate generală de a răspunde nevoilor zilnice ale oamenilor, care sunt interesați de soluții practice, nu doar de discursuri geopolitice. Aceasta este marea scăpare a guvernării în comunicarea cu cetățenii, dar și a opoziției - că nu discută pe alte teme. Guvernarea Republicii Moldova are în mod paradoxal un noroc de o opoziție slabă, care nu știe să sancționeze eficient greșelile ei și să propună alternative viabile. În același timp, este evident că aceste tentative de a se implica, a manipula și a influența votul cetățenilor din partea Rusiei vor crește pe măsura apropierii de alegerile parlamentare din 2025. Dar, deja ele vor fi mult mai bine gândite și coordonate. Deci vor fi atacuri prin intermediul diferitor rețele de socializare asupra Republicii Moldova și eu mă tem că Chișinăul nu este gata pentru a se opune și a rezista în fața acestor provocări", a comentat pentru DW jurnalistul.

Concluzie

Anul 2024 a fost unul decisiv pentru Republica Moldova, consolidând parcursul pro-european, dar evidențiind și polarizarea profundă a societății. Alegerile și referendumul au avut un impact semnificativ asupra viitorului țării, iar guvernul a navigat într-un an dificil, marcat de crize multiple și presiuni externe. Pe de altă parte, opoziția și gruparea Șor au continuat să destabilizeze situația politică, dar fără a reuși să schimbe direcția strategică a țării. Anul 2025 va fi și mai greu pentru moldoveni. Achitarea facturilor la gaz și energia electrică va deveni un adevărat examen de supraviețuire pentru moldoveni, care va genera și mai multă nemulțumire socială. Dacă mai suprapunem peste asta și războiul hibrid, la alegerile parlamentare viitoare s-ar putea să ne așteptăm la schimbarea clasei politice, dar și a vectorului de politică externă.