Opinie: Cum vrea AUR să dea banii de tancuri profesorilor

Greva profesorilor tinde să adune marea nemulțumire socială care s-a strâns nu doar în ultimul an și jumătate de când PSD și PNL se află în vârful puterii, ci și în cei 8 ani de când Klaus Iohannis a devenit președinte.

Greviștii cer o mărire a salariilor cu 25%. Sindicatele din Educaţie îi solicită guvernului un act normativ prin care să fie garantat salariul debutantului, potrivit preşedintelui Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", Marius Nistor.

 Această creștere salarială „poate fi îmbrăcată oricum”, a adăugat liderul sindical, care a subliniat că „în niciun caz guvernul nu trebuie să mai vină cu vouchere sau alte formulări de tipul acesta”. Cu o zi înainte reprezentanții executivului le-au propus greviștilor două vouchere de câte 1000 de lei în iunie și 1.500 de lei în octombrie ca să înceteze greva, explicând după negocieri că „nu poate fi vorba de creșteri de salarii sau sporuri”. Inițial sindicatele cereau măririle din viitoarea lege unică a salarizării, adică salariul mediu pe economie pentru debutanți, cu creșteri graduale pe grilă până la 7000 de lei net la final de carieră. Guvernul încearcă să amâne o decizie, dar profesorilor ar trebui să li se ofere cel puțin 15%, pentru a acoperi inflația, după cum explică într-o analiză în cursdeguvernare.ro, Cristian Grosu, care propune patru soluții pe termen lung în așa fel încât lefurile să crească odată cu performanța dascălilor pentru că altfel dacă s-ar dubla salariile ar însemna doar „rezultate la fel de proaste, dar de 2 ori mai scump”.

Deocamdată se discută doar despre bani, despre umilirea profesorilor, despre faptul că nu pot trăi decent din lefurile actuale. Nimic despre calitatea educației, nici dinspre sindicaliști, nici dinspre politicieni.

Marii lideri ai țării fug de întâlnirile cu profesorii și în general încearcă să se spele pe mâini de criza socială care se adâncește pe măsură ce trece timpul. Premierul Nicolae Ciucă a lăsat negocierile pe mâna secretarului general al guvernului, viitorul prim-ministru, Marcel Ciolacu a anunțat că nu-și ia în primire funcția până când nu va fi rezolvată problema grevei, iar Klaus Iohannis a făcut presiuni ca o parte dintre profesorii și elevii Colegiul Național Samuel von Brukenthal din Sibiu să vină la școală ca figuranți pentru întâlnirea cu președintele german Frank-Walter Steinmeier. Președintelui român i-a fost rușine să-i spună omologului său german că vizita programată la acest liceu e inutilă fiindcă toată lumea de acolo e în grevă. Klaus Iohannis, care are încă din 2000 păstrată catedra de fizică a acestui liceu, a vrut neapărat să se laude în fața invitatului german că poate face o mică breșă în grevă.

Influența pe care o are șeful statului se reduce însă  tot mai mult, mai cu seamă în ceea ce privește deciziile politice din viitorul imediat. Miercuri (24 mai) era convins că procesul Rotativei se va pune în funcție vineri, (26 mai) cu demisia premierului Nicolae Ciucă pentru a-i lăsa locul liderului PSD, Marcel Ciolacu. Președintele credea că schimbarea premierilor se va face pe 30 mai, așa cum era planificat: „Această rotaţie trebuie să se desfăşoare rapid, corect, pe scurt, cum se spune, sticlă” fiindcă „numai de instabilitate și de certuri politice nu avem nevoie” . În schimb, ieri (25 mai), Klaus Iohannis a admis că Rotativa se amână, fiindcă nu pot avea simultan negocieri și pentru noul guvern și cu greviștii: „Și una, și alta sunt proceduri complicate. Se pot lua pe rând”. Președintele a încercat să fie empatic și a spus că „solicitările dascălilor sunt întemeiate” pentru că salariile lor sunt mici, dar că „lucrurile nu pot fi îndreptate sau corectate de azi pe mâine”.

O creștere a lefurilor pentru profesori duce deja la cereri și din alte sectoare bugetare, sindicatele din Sănătate au cerut și ele mai mulți bani, iar lucrătorii din Căile Ferate au făcut deja un calendar al protestelor. Coaliția de guvernământ are în față prima criză majoră cu doar un an înainte de alegeri și nu are încă soluții. Pe fondul nemulțumirilor generale, AUR se consolidează, liderul populiștilor, George Simion le-a transmis greviștilor că există bani pentru profesori dar că sunt cheltuiți pentru echipamente militare „ieşite din uz”, fiindcă tocmai  s-a dat un vot „pentru achiziţionarea a 54 de tancuri Abrams, fabricate în 1999, aşa că cei care spun că nu există bani, adică premierul Ciucă, cred că ar trebui să grăbească eliberarea din funcţie”. Acest discurs ar putea deveni periculos în această perioadă în care agresiunea rusă în Ucraina continuă.