Victorie parțială pentru Julian Assange

O hotărâre judecătorească soră cu miracolul! După un proces în mare măsură nedrept, judecătoarea londoneză Vanessa Baraitser a refuzat extrădarea fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, în Statele Unite. 

Cum sistemul judiciar britanic i-a obstrucționat constant apărarea aclamatului jurnalist de investigație, cei mai mulți observatori se așteptau ca justiția britanică să sacrifice nu numai propria independență, ci și drepturile lui Julian Assange și libertatea presei pe altarul ”relațiilor speciale” cu Statele Unite. Că acest lucru nu s-a întâmplat este, indubitabil, un prilej de bucurie. Însă nicidecum un motiv de ușurare.  

Libertatea presei este în continuare amenințată 

Una din lăncile jurnalismului de investigație nu s-a frânt: în motivarea deciziei sale, judecătoarea Baraitser s-a referit exclusiv la condițiile inumane în care Julian Assange ar urma să fie încarcerat în SUA și la riscul iminent de sinucidere. 

Magistratul britanic a contrazis astfel în mod clar argumentele apărării care a atras atenția că australianul este persecutat pentru activitățile sale jurnalistice, că dezvăluirile sale privind crimele de război și alte nelegiuiri americane erau de interes public, ori că urmărirea penală a lui Assange este motivată politic și că nu este vorba de un proces penal obișnuit. 

Pe scurt, judecătoarea a urmat aproape în totalitate versiunea autorităților americane. În primul rând, Julian Assange și, în al doilea rând, libertatea presei continuă să fie sub amenințare. 

Intervenție din partea echipei Joe Biden? 

Despre contextul deciziei de la Londra se poate doar specula. În decembrie, președintele american Donald Trump a grațiat patru criminali de război condamnați care au masacrat 14 civili în Bagdad. 

Apelurile la asumarea mult invocatelor valori americane și la grațierea lui Assange, un descoperitor al crimelor de război, s-au izbit de un zid de tăcere. Se prea poate ca echipa din jurul președintelui ales, Joe Biden, să își fi întins tentaculele până la Londra, semnalizându-le britanicilor că nu este interesată de un proces care ar putea fi dăunător la nivel internațional împotriva fondatorului WikiLeaks. 

Măsura în care persecuția lui Julian Assange a clătinat imaginea Vestului de gardian al valorilor umanitare a devenit clară cel târziu în noiembrie. Un corespondent al BBC l-a confruntat pe președintele azer Ilham Aliyev cu întrebări critice despre libertatea presei în țara sa. 

Liderul de la Baku a replicat că, dat fiind tratamentul la care îl supune pe Assange Marea Britanie, aceasta nu are niciun drept să țină altor țări lecții în materie de drepturile omului sau libertatea presei. 

Eliberarea în arest la domiciliu 

Ce urmează? Autoritățile din SUA au anunțat că vor face apel împotriva deciziei. Numai că, până la parcurgerea desișului de autorități, ar putea trece ani de zile. Julian Assange nu ar trebui să petreacă acest interval de timp în pușcăria de maximă securitate Belmarsh. 

Nils Melzer, raportorul special al ONU pentru tortură, a denunțat condițiile de detenție în acest stabiliment pe care îl descrie drept ”Guantanamo britanic” și care, în opinia sa, nu sunt altceva decât tortură. Deși nu este condamnat legal pentru vreo infracțiune, Assange este izolat la Belmarsh de mai bine de un an și jumătate. 

Ca prim pas, Assange ar trebui în sfârșit eliberat din închisoare și plasat în arest la domiciliu, până la finalizarea procesului. Nu este clar de ce un jurnalist de investigație aflat în custodie are parte de un tratament mai rău decât cel aplicat unui criminal în masă. 

De pildă, ex-dictatorului din Chile Augusto Pinochet i s-a oferit permisiunea de a-și aștepta procedura de extrădare în arest la domiciliu, într-o vilă de lux situată în proximitatea capitalei britanice Londra. 

Totodată este important ca opinia publică, trezită tardiv din amorțeală, să mențină presiunea și după decizia de luni în cazul Assange. Întru susținerea atât a lui Julian Assange, cât și a libertății presei!