Miliardarii și marile concerne sunt câștigătorii crizelor

De la începutul pandemiei, miliardarii lumii - reprezentând 1% din populația planetei - și-au adjudecat două treimi din creșterea totală a averilor, menționează raportul "Survival of the Richest" (Supraviețuirea bogaților) dat publicității cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos. În timp ce milioane de oameni nu știu cum să-și asigure alimentele și să-și achite facturile la energie, crizele i-au fericit și mai mult pe cei care oricum figurau în topul celor mai avuți, menţionează organizaţia Oxfam, autoarea documentului. 

Averea totală a miliardarilor lumii a crescut zilnic în medie cu 2,7 miliarde de dolari americani. Pentru fiecare dolar american pe cap de locuitor câștigat în plus de restul celor 90 de procente din populația lumii, un miliardar a câștigat în medie 1,7 milioane de dolari.

În Germania, tendința este chiar mai pronunţată, adaugă organizația critică la adresa capitalismului. Aici 81 de procente din întreaga creștere a averilor, înregistrată în 2020 și 2021, au intrat în conturile acelui 1 procent reprezentând cel mai bogat segment al populației. 

Concomitent, conform Oxam, cel puțin 1,7 miliarde de oameni trăiesc în țări în care inflația este mai mare decât evoluția salariilor. Aproximativ fiecare al zecelea om de pe planetă flămânzește – adică aproximativ 828 de milioane de persoane. De remarcat şi că 60% din populația înfometată a lumii este reprezentată de femei și fete. Potrivit Băncii Mondiale, asistăm la cea mai mare creștere a inegalității de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Ministrul federal al Dezvoltării, Svenja Schulze, afirmă că evoluția este periculoasă. Deosebit de alarmant este decalajul dintre bogați și săraci, care se adâncește la nivel mondial. "Pandemiile, conflictele și, nu în ultimul rând, războiul de agresiune al Rusiei ne-au făcut să dăm înapoi cu mulți ani în ceea ce privește combaterea sărăciei şi a foametei, în timp ce bogații au devenit și mai bogați", a spus oficialul federal. 

"Dacă nu reducem inegalitățile la nivel mondial, nu vom putea depăși perioada de criză", spune Schulze, subliniind importanţa unei "plase de siguranță socială pentru a proteja oamenii în cazul pierderii veniturilor sau a locuinței, în cazul incapacității de muncă sau al perioadei de creştere a copiilor". 

Impozite și taxe mai mari pentru miliardari  

Averile miliardarilor au sporit vertiginos în 2022 ca urmare a creșterii profiturilor în domeniile alimentar și energetic. Raportul arată că "95 de concerne alimentare și energetice și-au dublat profiturile anul trecut. Din cele 306 miliarde de dolari americani reprezentând profituri excedentare, 257 de miliarde de dolari americani (84%) au ajuns în buzunarele acționarilor". 

Că toată lumea profită de pe urma reducerilor de taxe acordate miliardarilor este un mit, subliniază Oxfam. Mai degrabă lipsesc încasările la buget acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. Țările cu cele mai mici venituri cheltuiesc acum de patru ori mai mult pentru rambursarea datoriilor decât cu asistența medicală. Trei sferturi din guvernele lumii plănuiesc să micșoreze cheltuielile în sectorul public, cum ar fi educația și sănătatea, cu un total de 7,8 mii de miliarde de dolari în următorii cinci ani.  

Ca soluție pentru ieșirea din criză, Oxfam solicită taxe mai mari pentru persoanele care dețin averi uriașe. Facilitățile fiscale acordate decenii la rând acestei categorii și marilor concerne au dus la accentuarea inegalității. În unele țări, cei mai săraci oameni sunt vizaţi de cote de impozitare mai mari decât miliardarii.  

Oxfam mai susţine că la nivel mondial numai 4% din încasările la bugete reprezintă impozitul pe avere. În cazul Germaniei, organizația pentru dezvoltare pledează pentru introducerea unui impozit pe veniturile neobișnuit de mari produse în perioada crizei energetice. Profiturile excedentare ar trebui impozitate, în opinia reprezentanților organizației, cu cel puțin 50%. În plus ar trebui reintrodusă taxa pe avere și ar fi necesară o taxă unică pe averile mari. Banii ar putea fi investiți în educație, sănătate și sistemele de securitate socială.   

(dpa, ofxam.de, epd, afp)