PE vrea negocieri de aderare cu Macedonia de Nord și Albania

Cu mare majoritate, 412 voturi la 136, europalamentarii au adoptat o rezoluție la Strasbourg prin care cer demararea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Nu este prima oară când legislativul comunitar se implică în favoarea statelor din Balcanii de Vest. Până acum însă, apelurile eurodeputaților au fost ignorate de țările membre. Cei 28 de lideri ai țărilor membre ale UE nu au căzut de acord asupra unei decizii favorabile unanime, la summitul de săptămâna trecută, pentru a treia oară în 16 luni. Comisia Europeană a transmis Macedoniei de Nord și Albaniei că îndeplinesc toate condițiile și au adoptat toate reformele necesare pentru a începe negocierile de aderare la UE.

"Eroare strategică"

În rezoluția adoptată, PE se plânge că decizia UE de a nu începe negocierile cu aceste țări ar fi "o eroare strategică". Ea ar submina credibilitatea Uniunii, ar da un exemplu prost pentru alte state candidate, ca Bosnia-Herțegovina și Kosovo, care și-ar putea acum diminua ambițiile în acest sens. În plus, ar crește astfel pericolul ca alte țări cu interese în Balcani, ca Rusia, China sau Turcia, să-și extindă acum influența. Mulți deputați au acuzat Franța, Olanda și Danemarca de blocarea procesului din interese de politică internă.

Deputata social-democrată olandeză Kati Piri l-a criticat mai ales pe președintele francez Emmanuel Macron, care nu ar arăta același caracter de lider precum șefii de guverne din țările candidate. "Domnul Macron nu are același curaj politic. UE a avut ocazia să-și asume odată responsabilitatea politică și să dea dovadă de maturitate politică. Am eșuat lamentabil", a spus Kati Piri în plenul PE.

Macron a cerut reformarea întregului proces de aderare, înainte de pornirea de noi negocieri. Lucru care ar mai putea dura încă ani buni. Cancelara germană Angela Merkel a argumentat, la fel ca eurodeputații, că procesul și criteriile de aderare pot fi modificate și din mers, pe parcursul negocierilor cu țările candidate. Oricum negocierile de aderare sunt așteptate să se întindă pe mai mulți ani.

O nouă șansă abia în 2020

Eurodeputatul ecologist german Reinhard Bütikofer a declarat că UE nu are voie să le trântească ușa în nas țărilor din Balcani. "Guvernul german trebuie să facă presiuni serioase pentru a aduce tema negocierilor de aderare pe agenda următorului summit european. Liderii țărilor comunitare trebuie să onoreze riscurile asumate de Macedonia de Nord prin acordul cu Grecia privind numele acestei țări și că Albania a aplicat numeroase reforme. Condițiile de începere a discuțiilor de aderare au fost îndeplinite", a spus Bütikofer la Strasbourg. Liderii UE vor să discute din nou pe această temă abia în mai 2020, la un summit cu Balcanii de Vest în Croația. Croația, care a aderat la UE în 2013, va prelua în următorul semestru în premieră președinția prin rotație a Uniunii Europene. Zagrebul se pronunță pentru demararea negocierilor de aderare cu statele sale vecine.

Eurodeputatul liberal bulgar Ilhan Kyuchyuk vrea ca procesul de aderare să fie reformat până la summitul din mai 2020. "Altfel, visul european ar putea fi pierdut în regiune și riscăm ca Balcanii de Vest să devină o zonă gri a Europei", a declarat Ilhan Kyuchyuk. Europarlamentarul populist de dreapta francez Dominique Bilde s-a pronunțat însă vehement împotriva extinderii Uniunii. Mai ales Albania, țară cu numeroși musulmani, ar fi un bastion de teroriști islamiști, a afirmat Bilde. În opinia sa, nici Albania, nici Macedonia de Nord cea marcată de corupție nu ar avea loc în UE.

Juncker dezamăgit

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, aflat în ultimele săptămâni de mandat, și-a exprimat nemulțumirea față de decizia statelor membre. "UE dă impresia că nu își respectă cuvântul dat", a spus Juncker. În principiu, conform deciziei UE din 2003, toate țările balcanice ar urma să fie primite în Uniune. Serbia și Muntenegru au început deja negocierile de aderare. În așteptare sunt Macedonia de Nord, Albania, Bosnia-Herțegovina și Kosovo, acesta din urmă nefiind însă recunoscut de toate statele membre ale UE. Negocierile de aderare cu Turcia sunt înghețate de facto de mai mulți ani.

În Macedonia de Nord, refuzul actual al UE a declanșat o criză politică internă. Premierul Zoran Zaev a anunțat alegeri anticipate. Macedonia de Nord a înlăturat aparent ultima barieră din calea începerii negocierilor de aderare, schimbându-și numele țării din "Macedonia", lucru care a pus capăt unei dispute de decenii cu Grecia vecină.