Pentru clima globală bate ceasul al 12-lea

Fie au fost prea puține, eforturile, fie au fost în zadar. Un lucru este cert: omenirea și comunitatea internațională nu au reușit, nici separat, nici împreună, să reducă emisiile de dioxid de carbon și, implicit, să minimizeze catastrofa ecologică spre care se îndreaptă planeta.

Dimpotrivă: în deceniul 2000-2010, creșterea cantității emanate de gaze cu efect de seră a fost mai mare ca oricând. Cel mai recent raport al Consiliului pentru Climă Globală, difuzat la Berlin, sună îngrijorător. Dar titlul documentului ("Atenuarea modificărilor climatice”) pare de un optimism nepotrivit. Intenția autorilor, conduși de cercetătorul german Ottmar Edenhofer, este de a face să se audă clar existența ultimei oportunități de reparare a ceea ce mai poate fi reparat. Raportul reprezintă a treia şi ultima parte - cuprinzând recomandări către lumea politică - a unui amplu studiu ce portretizează evoluția schimbărilor climatice.

E nevoie de un cocktail politic-tehnologic pentru a limita la maxim două grade Celsius încălzirea globală. Doar dacă această valoare nu va fi depășită se vor putea limita consecințele deja resimțibile ale modificărilor climatice - catastrofele naturale de genul inundațiilor sau deșertificării. „Mesajul științific este limpede: nu putem continua în modul în care am operat până acum”, conchide Edenhofer.

Cel puțin 40% mai puțin CO² până în 2050

Până la jumătatea acestui secol, experții și-ar dori să constate o realizabilă reducere cu 40 până la 70% a emanațiilor de gaze cu efect de seră (raportat la valorile înregistrate în anul 2010), ca singură soluție pentru menținerea încălzirii globale la valoarea care permite o doză de optimism. Aceasta ar fi o primă etapă înspre obiectivul major: eliminarea, până în anul 2100, a tuturor emisiilor, ca unică opțiune pentru un viitor în care planeta să ofere pe viitor condiții de viață. Iar ambiția experților nu face referire doar la emisiile de dioxid de carbon.

Ottmar Edenhofer, colegul său cubanez Ramón Pichs-Madruga și Youba Sokona, din Mali, sugerează un pachet de măsuri imediate fără de care va fi ratat - poate pentru ultima oară - startul. Un altul e greu de crezut că se mai poate ivi. Iar începutul poate fi simplu: stabilizarea efectului de seră. Aceasta înseamnă, pur și simplu, nesuplimentarea surselor de poluare. Pentru aceasta este nevoie de un efort în toate branșele economice și cotidiene: de la generarea și consumul de energie, la producția de bunuri și alimente și până la transporturi și habitat.

Eficientizarea energetică și reîmpădurirea sunt două dintre cele mai eficiente metode de a contribui la îmbunătățirea situației. O alta este tratamentul echilibrat al suprafețelor agricole. Apoi, se impune identificarea unor soluții pentru ca dezvoltarea economică și socială să nu atragă cu sine și amplificarea efectului de seră, conchide Sokona. Așa ceva, completează germanul Edenhofer, necesită cooperare internațională.

Sabine Minninger, expertă în probleme de climă și energie în cadrul rețelei „Brot für die Welt” („Pâine pentru lume”), speră ca Germania să își asume un rol de motor al unei astfel de cooperări. Cancelara federală Angela Merkel a mărturisit, la summitul ONU pentru Mediu, din septembrie, de la New York, că „a înțeles foarte bine mesajul climatologilor”. Edenhofer va fi, de altfel, invitat la Berlin la o discuție în cadrul căreia ministrul german al Economiei, vicecancelarul Sigmar Gabriel, va expune public intențiile Guvernului federal.