Performanţe negative

Dimensiunea violenţelor, intensitatea agresivităţii şi disponibilitatea tinerilor din aşa-numitele puncte fierbinţi ale cartierelor problemă din Londra de a înfrunta forţele de poliţie, ba chiar de a le ataca, sunt lipsite de precedent în istoria recentă a ţării.

Ce a scăpat de sub control, se întreabă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, enumerînd obişnuitele explicaţii: şomajul în rîndul tinerilor, potenţialul lor de agresivitate, dispreţul faţă de autoritatea statală. Numai că - adaugă comentatorul - toate acestea, chiar dacă şi politica de austeritate socială a guvernului britanic este pusă la socoteală, nu justifică fărădelegile şi distrugerile comise de tinerii dezlănţuiţi în ultimele zile la Londra.

Cine sunt tinerii care trec prin foc şi pară străzi şi cartiere londoneze? Cuţitari, bătăuşi, tîlhari, golani, cu tot alaiul lor de admiratori înfricoşaţi, nu sunt altceva decît marginile unei naţiuni în descompunere, scrie critic cotidianul conservator DAILY TELEGRPAH.

O naţiune, completează ideea SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, pe cale de a se dezagrega din cauza contradicţiilor ei interne şi a nedreptăţilor sociale. În nici o altă ţară europeană inegalitatea socială nu este într-atît de cimentată precum în Regatul Unit, unde ceea ce contează în primul rînd pentru a obţine un job şi a face o carieră este numele pe care-l porţi, familia din care provii, locul unde te-ai născut.

În violenţele dezlănţuite se reflectă disoluţia societăţii, erodarea unor norme sociale, frustrări şi lipsa de perspective pentru membrii claselor sociale dezavantajate – este de părere şi ziarul economic HANDELSBLATT.

Şi ce poate face politica?

Premierul Cameron, care ar fi trebuit să se alarmeze deja după recentele demonstraţii de protest ale studenţilor împotriva majorări taxelor universitare, ar trebui acum să se întrebe dacă programul guvernului său de asanare a finanţelor nu poate fi totuşi îndulcit cu anumite componente sociale, recomandă KÖLNER STADANZEIGER.

Cît despre violenţele care prin dimensiunea lor stupefiază opinia publică, ele se vor repeta şi vor dura pînă în momentul în care politica va pleca urechea şi la doleanţele răzvrătiţilor, prooroceşte LEIPZIGER VOLKSZEITUNG, nu fără a menţiona că la fel de indispensabil este ca răzvrătiţii să facă o ofertă de dialog şi să aibă o platformă programatică.

Pînă atunci, ei rămîn doar nişte anarhişti agresivi, revoltaţi împotriva societăţii de consum, consideră DIE PRESSE. În sfîrşit, DIE WELT analizează în ansamblu neliniştile sociale ce bîntuie mai multe state europene, întrebîndu-se unde s-a greşit.

Politica este chemată să restabilească ordinea pe pieţele financiare şi să le arate rătăciţilor calea cea dreaptă, fără a se mai supune verdictelor agenţiilor de rating - opinează LUXEMBURGER WORT.

Iar politicienii ar trebui să acţioneze ca şi cum ei ar controla evoluţiile pe care în realitate nu le influenţează, ci, dimpotrivă, se lasă duşi de valul lor, observă DIE WELT.

Ceva mai optimist, LA REPUBBLICA opinează că, în pofida impresiei că am fi confruntaţi cu cea mai gravă criză financiară de după al doilea război mondial, situaţia de moment este mai puţin gravă decît cea din 2008, fără ca totuşi primejdia unei recesiuni să fie neglijabilă.

Responsabilitate istorică

Printr-un amplu documentar focalizează cotidianul NEUE ZURCHER ZEITUNG dezbaterile din România pe marginea rolului deţinut de Regele Mihai şi de răspunderea mareşalului Antonescu pentru uciderea între 280 000 şi 380 000 de evrei şi 11 000 de romi în perioada cît ţara a fost aliata Germaniei naziste.

În şapoul articolului, se precizează că în timpul regimului Antonescu, dintre ţările aliate cu Germania nazistă, România a ucis cel mai mare număr de evrei. Dezbaterile publice în jurul acestui capitol sunt marcate de o cunoaştere lacunară a problemei, precum şi de o refulare conştientă a acesteia.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Ovidiu Suciu