Spotmedia.ro: Pesediștii și liberalii s-au luat degeaba

În ultimele zile au fost publicate două sondaje de opinie care vin în contradicție cu impresia creată de o serie de studii sociologice, lansate cu furie de echipele de campanie ale celor două mari partide, imediat după formalizarea alianței electorale PSD-PNL pentru alegerile europarlamentare.

AtlasIntel și Digi24 au realizat o proiecție a opțiunilor de vot cu două luni înainte de alegeri, atât pentru scrutinul european, cât și pentru cel din București.

În cursa pentru primăria capitalei conduce Nicușor Dan cu 7 puncte procentuale în fața lui Piedone. 

Medicul Cătălin Cîrstoiu, candidatul comun PSD-PNL, se situează pe locul trei, la 20 de puncte procentuale în spatele actualului edil al Bucureștiului.

Situația coaliției aflate la guvernare arată la fel de complicată, conform datelor sondajului, și în ce privește alegerile europarlamentare, acolo unde, PSD-PNL obțin 31% din voturile cetățenilor români, Alianța Dreapta Unită fiind la 7 puncte procentuale în spate, iar AUR, la 11.

Datele celor două sondaje sunt confirmate indirect și de un studiu calitativ, realizat de IRES cu sprijinul Fundației „Konrad Adenauer”, publicat la începutul lunii aprilie.

Revoluție la urne?

Cu două luni înainte de alegerile europarlamentare, coaliția de guvernare PSD-PNL nu funcționează. 

Asocierea dintre cele două partide nu reușește să obțină susținerea alegătorilor și nu performează nici în cursele electorale pentru primăriile din orașele mari, nici în competiția pentru Parlamentul European.

„…este previzibilă o revoluție la urne, fie cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European fie într-unul din tururile de scrutin ale alegerilor prezidențiale, adică o mobilizare la vot care să suprascrie capacitatea organizațiilor de partid de a defini rezultatul final, producând un șoc pentru o parte a scenei politice”, a spus sociologul Barbu Mateescu, în data de 3 aprilie, când a prezentat concluziile analizei sociologice prin metoda intervievării alegătorilor - focus grup.

Dar observația expertului, făcută cu o săptămână înainte de apariția celor două sondaje „cantitative”, nu a provocat niciun fel de reacție în rândul reprezentanților PSD și PNL, aceștia rămânând cantonați într-un mesaj fără ecou în rândul alegătorilor.

”Sunt mândru de faptul că partidul nostru are curajul de a lăsa diferențele deoparte şi de a porni într-o misiune comună - cu scopul de a dezvolta România, indiferent cine ne sunt aliații”, a spus Nicolae Ciucă, președintele PNL, cu ocazia unui eveniment ce a marcat doi ani de când conduce destinele formațiunii politice.

Baricade vechi cu steaguri noi

Conform datelor, liberalii arată că se dizolvă rapid în PSD, pierzându-și identitatea, forța și influența politică.

Pentru președintele Nicolae Ciucă va fi greu să susțină că „victoria” cu 31% din alegerile europarlamentare e una care poate menține partidul la guvernare.

Din răspunsurile oamenilor și cifrele prezentate, reiese că de fapt alegătorii se pregătesc de o nouă confruntare „PSD - antiPSD”, exact ceea ce liderii social-democrați și liberali au dorit să evite.

De data asta, se conturează o luptă între PSD-PNL cu ADU (Alianța Dreapta Unită). În realitate, o regrupare a electoratului pe vechile baricade, dar cu steaguri noi și nume cu mai multe litere.

„Cooperarea dintre social-democrați și liberali nu a spălat imaginea PSD și a președintelui PSD în rândul bazinelor electorale care în mod tradițional se opuneau acestui partid. Prin linia strategică a ultimilor ani, finalizată în mod explicit prin alianța electorală cu PSD, Partidul Național Liberal a <eliberat> un mare spațiu de acțiune pe partea dreaptă a eșichierului politic…”, este una dintre observațiile făcute de Barbu Mateescu, sociolog, în urma analizării interviurilor realizate cu mai mulți alegători români din zona neutră, adică a celor care nu fac parte din categoria votanților cu opinie politică formată, care știu cu cine votează.

Un experiment ratat

De asemenea, sunt greu de înțeles mesajele pe care le transmit liderii PSD și PNL, care vorbesc de stabilitate și limitarea extremismului, în contextul conflictului din Ucraina.

În realitate, strategia celor două formațiuni, lipsa de lideri și erodarea la guvernare nu au făcut decât să ducă formațiunea extremistă AUR la 20% din preferințele electorilor și pe Diana Șoșoacă, la 8%. 

Cifrele arată, mai degrabă, un dezastru din perspectiva stabilității politice, dar și un plan mai bun aplicat de extremiști, care s-au separat pentru a câștiga mai multe voturi și nu invers, cum au făcut liberalii și social-democrații.

În situația în care, la urne, alianța PSD-PNL nu obține mai mult de 40%, se va destrăma.

La prezidențiale, e tot mai posibil ca fiecare formațiune să intre în cursă cu propriul candidat, iar alegerile europarlamentare să fie doar un experiment ratat.

Un semnal interesant vine dinspre Dreapta Unită, alianța dintre USR, Forța Dreptei și PMP, care începe să se extindă pe întregul spectru al alegătorilor de centru-dreapta, devenind o competitoare pentru coaliția de guvernare.

Citiți articolul integral pe Spotmedia.ro.