Plan perfid al corupției de a se conserva în justiție

După prăbușirea regimurilor cleptocratice Plahotniuc-Dodon (2014-2021), care au capturat instituțiile statului și au spălat miliarde de dolari prin băncile moldovenești cu ajutorul unor decizii arbitrare emise de unii judecători moldoveni, corpul de judecători și procurori din Republica Moldova urmează a fi supus integral evaluării extraordinare externe. Din 2019 (când oligarhii moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor au pierdut puterea și au fugit din Moldova) şi până în prezent, sistemul nici nu a încercat să se auto-purifice. Prin urmare, acum, cei care nu vor trece filtrul de integritate vor rămâne fără pensii speciale, fără indemnizația de concediere, vor fi expulzați din sistem și lipsiți de dreptul de a mai exercita funcții în justiție în următorii șapte ani. În plus, riscă pușcărie dacă procurorii vor reuși să demonstreze că au comis abuzuri. Până acum, prin filtrul integrității au trecut toți candidații la funcțiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Din 28 de pretendenți din rândul judecătorilor au promovat evaluarea doar cinci.

Război total între judecători și guvernarea pro-europeană

Conform legislației moldovenești (modificate recent), şase din cei 12 membri ai CSM urmează a fi aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, iar alți şase (propuși de societatea civilă din rândul non-judecătorilor) sunt desemnați de către Parlament după evaluarea prealabilă a integrității lor de către Comisia Pre-Vetting. Săptămâna aceasta, Parlamentul a reușit să desemneze trei membri CSM non-judecători, deblocând astfel această autoritate.

Gestul Parlamentului a iritat tabăra judecătorilor, care au crezut că vor putea bloca sistemul prin demisa în lanț a judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție. Fără judecători la CSJ nu pot fi examinate contestațiile depuse de candidații la funcția de membri ai CSM care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Astfel, este blocată următoarea etapă – vetting-ul (evaluarea candidaților la funcțiile de judecători ai CSJ). Acum, la CSJ au mai rămas doar cinci judecători care nu au depus cerere de demisie.

Amânarea alegerii membrilor CSM la Adunarea Generală a Judecătorilor din 17 martie (din rândul celor cinci candidați judecători, care au trecut pre-vetting-ul) de asemenea blochează sistemul. Deși ordinea de zi viza strict alegerea membrilor CSM, judecătorii au transformat Adunarea Generală într-un club de discuții despre salariile mici, volumul mare de lucru și despre tentația guvernării de a-și subordona justiția prin instituirea procedurii de evaluare externă a tuturor magistraților. Așa că alegerea membrilor CSM din rândul judecătorilor a fost amânată tocmai pentru data de 28 aprilie.

Se caută materiale compromițătoare pentru umilirea publică a doi candidați la CSM

Cel mai probabil însă, procedura va fi din nou blocată. Cel puțin asta sugerează președintele Adunării Generale a Judecătorilor, Anatolie Țurcan, care a deconspirat planul joi, în cadrul unui talk-show, fără să-și dea seama. El a spus că urmează apariția în spațiul public a unor materiale compromițătoare despre doi din cei cinci judecători candidați judecători la funcția de membru CSM: „O să vedeți ce surpriză o să apară față de actualii candidați care chipurile au trecut pre-vetting-ul. O să vedeți! Până pe data de 28 aprilie o să apară informația despre cei doi candidați, iar pe 28 aprilie ei nici nu vor veni la Adunarea Generală a Judecătorilor pentru că o să le fie rușine. Așa schelete mari au ei în dulap”, a afirmat Țurcan în cadrul emisiunii.

Când a conștientizat gravitatea afirmației sale, a încercat să-i amortizeze impactul spunând că a fost „avertizat” că asemenea materiale compromițătoare ar putea apărea. Totuși, a continuat să pledeze cauza judecătorilor care au blocat procedura de alegere a membrilor CSM: „Noi o să elucidăm pentru public... („scheletele” din dulapul celor doi candidați – n.n.) ca judecătorii să decidă cine îi va reprezenta în CSM. (...) Permiteți-ne să alegem în CSM membri pe care judecătorii îi consideră demni, persoane care se bucură de autoritate în rândul judecătorilor”, a mai spus președintele Adunării Generale a Judecătorilor.

În context el a confirmat existența unui scenariu care prevede promovarea în funcția de membri ai CSM prin decizii ale Curții Supreme de Justiție a unor judecători care au eșuat la etapa evaluării integrității de către Comisia Pre-Vetting. „Asemenea decizii nu pot fi altfel decât ilegale”, susține șefa Comisiei Juridice a Parlamentului, Olesea Stamate, care invocă Legea nr.26. Conform acesteia, CSJ poate emite doar două soluții: fie să respingă contestația candidatului, fie să întoarcă raportul, în privința unuia sau unor candidați, Comisiei Pre-Vetting pentru reevaluare.

„Domnul Țurcan a developat scenariul scris pentru data de 28 aprilie. Adunarea Judecătorilor din 17 martie la fel s-a desfășurat după un scenariu scris de cineva din timp. Se știa cine va fi ales președinte al Adunării și cine va ține discursuri”, susține Olesea Stamate.

Anatolie Țurcan a confirmat: „M-a sunat un judecător și m-a întrebat: Vreți să fiți președinte al Adunării sau nu? I-am răspuns: Depinde de situație. Judecătorul Gheorghe Balan (ales pe 17 martie secretar al Adunării Generale a Judecătorilor – n.n.) mi-a spus: D-nu’ Țurcan, chiar dacă nu suntem prieteni la cataramă și în general nu suntem prieteni, eu cred că trebuie să vă propun pe Dvs să fiți președinte al Adunării, pentru că aveți experiență de muncă. M-a preîntâmpinat că o să-mi înainteze candidatura”, a spus Țurcan.

Judecătorii onești sunt în minoritate și se tem

Olesea Stamate susține că în sistemul judiciar din Moldova nu există o masă critică de judecători onești și curajoși. „Dacă judecătorii onești și curajoși din sistem reprezentau 60%, astăzi am fi avut o cu totul altă imagine a justiției și o cu totul altă reprezentare la Adunarea Judecătorilor. Din păcate, cei care sunt onești sunt în minoritate și se tem. (...) Până în 2019, unii judecători s-au simțit foarte comod. Era o listă în seiful președintelui CSJ unde era scris numărul dosarului, numele judecătorului responsabil și soluția pe care acesta trebuia să o dea. Judecătorul care dădea soluția știa că, în afară de dosarele din seif (dosare politice, de mare corupție sau de interes economic pentru oligarhi – n.n.), poate să facă bani prin corupție din alte dosare fără ca nimeni să se atingă de el. Asta continuă și acum, pentru că sistemul este încă nereformat”, a menționat șefa Comisiei Juridice a Parlamentului.

Imediat după ce Adunarea Generală a Judecătorilor a amânat luarea unei decizii în privința votării candidaților judecători la funcțiile de membri ai CSM, președinta Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu starea excepțională din justiție. Între altele, ea a dispus crearea, în termen de trei luni, a unei Curți Anticorupție care va gestiona dosarele de mare corupție și se va ocupa de corupția din sistemul judecătoresc. Olesea Stamate a confirmat că deja se lucrează în Parlament la crearea cadrului legal pentru funcționarea noii instituţii.

Stare de urgență în justiție

Din 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, Republica Moldova se află în perpetuă stare de urgență, cele mai importante decizii fiind luate de o Comisie pentru Situații Excepționale, condusă de prim-ministru. Vineri, 31 martie, această comisie a dispus suspendarea cererilor de demisie depuse de către judecătorii CSJ. Decizia a fost luată la solicitarea Ministerului Justiției, pentru a evita blocajele în sistemul de justiție. „Este un instrument de intervenție rapidă, o măsură extraordinară, dar necesară. Trebuie să ajustăm și să asigurăm cadrul legal de funcționare a justiției, astfel încât să diminuăm riscurile care pot apărea și să asigurăm accesul oamenilor la justiție. Este o oportunitate în plus pentru judecătorii onești de a face un pas înainte și de a acționa în beneficiul cetățenilor”, a argumentat premierul Dorin Recean.

Judecătorii vizați nu au reacționat oficial. Neoficial însă unii dintre ei se plâng că guvernarea i-a transformat în sclavi, deoarece îi somează să muncească fără voința lor. Reprezentanții societății civile susțin că decizia Comisiei pentru Situații Excepționale ar fi una neinspirată, care pur și simplu menține în sistem niște oameni nocivi care boicotează reforma și generează haos.

Reformarea justiției este principala condiţie pusă de Bruxelles pentru începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.