Politica europeană a Germaniei în 2020: relansare 2.0?

De fapt, guvernul german îşi propusese deja cu doi ani în urmă să deschidă un nou capitol în politica sa europeană - potrivit obiectivului formulat în tratatul de coaliţie dintre partidele conservatoare CDU/CSU şi social-democraţii din SPD. În cadrul acestor negocieri, laburiştii au fost reprezentaţi de fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, într-o atmosferă profund marcată de viziunile preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, asupra viitorului UE şi de tinerii fluturând steagurile UE pe străzile Germaniei.  

În bilanţul pe prima jumătate de mandat, guvernul federal de la Berlin îşi dă note bune, apreciind că a realizat multe. Opoziţia vede, însă, lucrurile altfel. Ca pe o adevărată "dramă", după cum a calificat primii doi ani de mandat ai coaliţiei conservator-laburiste, sub aspectul politicii europene, purtătoarea de cuvânt pe teme europene a Verzilor, Franziska Brantner. În momentul de faţă "toate privirile în UE sunt îndreptate spre Germania, aşteptând ca aceasta să acţioneze", a declarat pentru DW Brantner.

Guvernul de la Berlin şi-a propus câteva obiective pentru anul care se apropie. În capitolul intitulat "Ceea ce mai avem de gând" din bilanţul pe primii doi ani de mandat, coaliţia guvernamentală precizează: "Guvernul va prelua în vara anului 2020 preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE şi urmăreşte promovarea Uniunii Europene prin câteva iniţiative proprii".  

Una dintre acestea - susţinerea unei Europe "puternice şi suverane" - a fost deja dezvăluită presei de către şeful diplomaţiei germane, Heiko Maas. Pentru a întări rolul UE pe scena internaţională, Maas propune înfiinţarea unui Consiliu de Securitate European, din care ar putea face parte, în pofida Brexitului, şi britanicii. 

Brexitul şi consecinţele sale

Preşedintele Comisiei pentru probleme europene din Bundestag, Gunther Krichbaum (CDU) a salutat iniţiativa de a menţine o legătură strânsă între Londra şi UE. Şi ecologista Franziska Brantner consideră că relaţiile dintre UE şi Marea Britanie vor fi, în 2020, un obiectiv central al politicii europene. Ea se aşteaptă, însă, ca premierul britanic, Boris Johnson, să fie un partener dificil de negocieri.  

Pe 31 ianuarie 2020, britanicii intenţionează să părăsească Uniunea Europeană. Rămâne de văzut cum vor evolua relaţiile dintre Londra şi responsabilii de la Bruxelles în diferite domenii, cum ar fi comerţul. Franziska Brantner îşi doreşte relaţii echitabile şi aplicarea în Regatul Unit a aceloraşi standarde sociale şi ecologice ca în spaţiul UE. O sarcină importantă care va reveni Germaniei va fi "apărarea pieţei comunitare", crede politiciana ecologistă. 

Până la finele anului 2020 relaţiile viitoare dintre Londra şi UE vor trebui clarificate - aşadar pe timpul preşedinţiei germane a Consiliului UE. Tot pe timpul acestei preşedinţii se va decide şi bugetul comunitar pe perioada 2021-2027. Şi în această chestiune va depinde mult de Berlin. 

Odată cu părăsirea UE de către Marea Britanie se va pierde şi un important contributor la bugetul Uniunii. De aceea, Parlamentul European aplează la toate statele membre să contribuie la bugetul comunitar, în aşa fel încât în final să existe chiar mai mulţi bani la dispoziţie decât în prezent. Germania se opune creşterii contribuţiilor la bugetul UE, fapt criticat dur de Verzii ecologişti. "Guvernul federal vrea să reducă bugetul UE, ceea ce este absurd ţinând cont de problemele pe care Uniunea le are de rezolvat", subliniază Franziska Brantner.

Megaproiectul "Green Deal"

Gunther Krichbaum crede că dezbaterea nu trebuie redusă la un simplu calcul. Şi politicianul conservator e de părere că UE se află în faţa unor probleme majore pe care va trebui să le finanţeze. Dar, spune el, s-ar putea face economii în alte domenii şi s-ar putea delega o parte din probleme spre rezolvare statelor naţionale. Chestiunile care trebuie abordate şi rezolvate laolaltă, atrage atenţia Krichbaum, sunt cele legate de climă şi geopolitică. 

În ce priveşte combaterea modificărilor climatice, noua preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adus în discuţie un aşa-numit "Green Deal". Guvernul de la Berlin şi-a propus "neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050". Krichbaum califică acest obiectiv drept un "megaproeict", iar Brantner o mare încercare pentru Germania, căreia ar trebui să-i revină un rol cheie, dând dovadă de mai mult "curaj". 

Primul mare summit UE-China

De curaj şi iniţiativă e nevoie şi în politica externă. În timpul preşedinţiei sale asupra Consiliului UE, Germania va avea de organizat două importante reuniuni la vârf: un summit UE-Africa şi un summit UE-China. Mai ales acesta din urmă, care se va desfăşura la Leipzig, este aşteptat cu mare interes. O chestiune centrală va fi implicarea sau neimplicarea concernului chinez Huawei la construirea reţelei 5G. Brantner recomandă guvernului federal să nu adopte în această chestiune o politică unilaterală ci să se ia o decizie la nivelul UE. Ecologista germană mai solicită abordarea, cu prilejul summitului, a problemei drepturilor omului în China - de pildă în ce priveşte situaţia uigurilor şi mişcarea de protest din Hongkong. 

Africa, un "continent al şanselor"

Referitor la celălalt summit amintit, Gunther Krichbaum avertizează că UE a neglijat Africa timp de decenii. Acum ar trebui să se urmărească intensificarea relaţiilor. "Nu putem aştepta ca alţii, cum ar fi SUA, să se angajeze pe continentul african, când acesta se află la porţile Europei", spune Krichbaum.

Şi Franziska Brantner speră ca Germania să privească acest continent cu alţi ochi, ca pe un "continent al şanselor". Energia din surse regenerabile şi migraţia reprezintă două subiecte majore de dezbatere cu partenerii africani. Egologiştii germani şi-ar dori crearea de mai multe căi legale de imigrare în spaţiul UE şi, totodată, susţinerea statelor africane. 

Atât conservatorul Krichbaum cât şi ecologista Brantner sunt de acord asupra faptului că preşedinţia germană a Consiliului UE ar putea însemna o relansare a politicii europene a Berlinului, contribuind la rezolvarea multor chestiuni importante pentru Bătrânul Continent. De una singură, însă, Germania nu va putea schimba mare lucru - şi în această chestiune reprezentantul guvernului şi reprezentanta opoziţiei sunt perfect de acord. Ca de altfel, probabil, majoritatea europenilor.