Politica UE privind refugiaţii trebuie reformată

Imaginile bărcilor suprapline cu refugiaţi din Africa, interceptate de paza de coastă din apropierea insulei italiene Lampedusa, lagărele de refugiaţi suprasolicitate din Malta şi Grecia au arătat clar opiniei publice că politica europeană pe acestă temă trebuie regândită.

Deputatul social-democrat Rüdiger Veit a vizitat de curând, împreună cu alţi membri ai Parlamentului german, lagărul de refugiaţi Filakio de la graniţa dintre Grecia şi Turcia, şi a fost îngrozit de condiţiile de trai pe care trebuie să le suporte refugiaţii.

"Cazarea refugiaţilor poate fi calificată doar ca inumană şi catastrofală, aşa cum sunt înghesuiţi câte 20, 30 sau 40 într-o cameră. Instalaţiile sanitare sunt într-o stare inacceptabilă, pe alocuri nu există nici măcar încălzire centrală sau apă caldă. Iar oamenii trebuie să trăiască aici pe o perioadă de până la şase luni", spune Veit.

Graniţa dintre Turcia şi Grecia, lungă de 150 de kilometri, este principala cale de trecere a frontierei spre Uniunea Europeană a refugiaţilor din Afganistan, Irak sau Somalia, se poate citi într-un raport publicat de organizaţia pentru Drepturile Omului Human Richts Watch.

Din cei aproximativ 500.000 de refugiaţi care vin anual în Uniunea Europeană, peste 90% traversează frontiera la graniţa dintre Grecia şi Turcia, estimează organizaţia. Doar circa 10% din refugiaţi mai au curajul să încerce drumul prin Marea Mediterană.

Suprasolicitarea autorităţilor greceşti poate fi compensată doar printr-o acţiune concertată a celorlalte state comunitare şi prin intensificarea cooperării cu statele vecine în această problemă. Tratatul Dublin II, care reglementează în prezent politica europeană privind refugiaţii, este depăşit şi nu mai poate oferi soluţii, consideră Marei Pelzer, expert juridic al organizaţiei umanitare Pro Asyl.

"Uniunea Europeană a creat prin Tratatul de la Dublin un sistem care prevede ca statul în care soseşte un refugiat să fie şi responsabil de acesta. Ceea ce duce la următorul efect: dacă un refugiat ajunge într-un stat care nu are graniţe externe, precum Germania, el este expulzat în Malta, Ungaria sau Grecia unde situaţia refugiaţilor este catastrofală. Ca urmare, ne angajăm pentru introducerea unui nou sistem solidar, care să nu permită ca statele de la marginea Uniunii Europene să poarte singure răspunderea pentru refugiaţi."

O izolare a "fortăreţei Europa" printr-o continuă extindere a capacităţilor de intervenţie a FRONTEX nu este calea cea bună, crede Marei Pelzer.

Autori: Richard Fuchs/ Maria Pascu
Redactor: Ovidiu Suciu