Praga, lecţia civică de care au şi alţii nevoie

Scorurile sunt, în cazul ambelor partide mari din Cehia (social-democraţii şi civic-democraţii), o veritabilă palmă. Cele puţin peste 20 de procente acordate fiecăruia dintre acestea constituie o notă de plată pentru anii din urmă: figurile eterne cu atitudini funcţionăreşti şi animozităţi personale, reformele împăiănjenite, o Preşedinţie haotică a Uniunii Europene, reacţia întârziată la semnalele de criză, scandalurile de corupţie. Toate, acumulate, au răbufnit la urne.

Frustrările se manifestaseră în ultima vreme prin absenteism şi dezangajare civică. A venit, însă, o campanie electorală suprapusă, anul acesta, crizei. Dreapta conservatoare a intrat în cursă cu excedent de incompetenţă şi haos la vârf, completat cu ecourile unor afaceri dubiose. Stânga a promis, populist, pensii şi indemnizaţii pentru mame, mărite cu fonduri recoltate prin impozitarea celor cu venituri decente - şi nu a exclus nici o colaborare cu o grupare comunistă. O combinaţie fatală, electoral vorbind. De altfel, spre bucuria unei întregi naţiuni, indiferent de opţiunile politice, liderul stângii, Jiri Paroubek, a înţeles mesajul şi a abandonat şefia partidului.

Grupările intrate în premieră în Parlamentul de la Praga vin dinspre dreapta - care, pentru noua generaţie de cehi, rămâne (la 20 de ani de la Revoluţia de Catifea) segmentul dinamic al politicii. La prima apariţie într-o cursă electorală, noii conservatori - grupaţi în jurul fostului ministru de Externe Karel Schwarzenberg sub denumirea Top09 - au obţinut 16,7% din voturi. Ceea ce aşteaptă, de fapt, electoratul ceh de la clasa politică este angajament şi iniţiative - de natură diplomatică şi, mai ales, economică. Redescoperitul apetit pentru politică al cehilor depinde, însă, de capacitatea noilor parlamentari de a reactiva împotmolitele reforme.

Autor: Christina Janssen / Cristian Ştefănescu
Redactor: Ioachim Alexandru