Premiul Nobel pentru invenţii în domeniul "machine learning"
8 octombrie 2024„Descoperirile laureaților din acest an din domeniul fizicii stau la baza științei fizice”, transmite Comitetul Nobel pentru Fizică, potrivit căruia laureații de anul acesta ”au arătat o modalitate complet nouă de a folosi computerele pentru a ne ajuta și a ne ghida în abordarea multora dintre provocările care preocupă societatea noastră”.
În anunțarea premiului, comitetul a menționat că învățarea automată ”este de mult timp esențială pentru cercetare, nu în ultimul rând pentru sortarea și analiza unor cantități mari de date”.
John Hopfield și Geoffrey Hinton, aflăm din comunicat, au folosit instrumente din fizică pentru a construi metode care au contribuit la punerea bazelor învățării automate avansate din zilele noastre. În clipa de față, învățarea automată bazată pe rețele neuronale artificiale revoluționează deopotrivă știința, ingineria și viața de zi cu zi, se precizează în comunicatul Comitetului Nobel, marți, la Stockholm.
Potrivit comitetului, ambii laureați au contribuit la punerea bazelor învățării automate. Doctorul Hopfield „a creat o structură care poate stoca și reconstrui informații”, în timp ce doctorul Hinton „a inventat o metodă care poate descoperi independent proprietăți în date și care este de importanță pentru rețelele neuronale artificiale de mari dimensiuni utilizate în prezent”.
Pe scurt despre cei doi laureați
Geoffrey Hinton este născut în apropiere de Londra, dar a trăit și a lucrat în principal în Statele Unite și Canada de la sfârșitul anilor ´70.
Doctorul Hinton s-a retras recent din funcția de cercetător și vicepreședinte la Google din dorința ”de a putea vorbi liber despre creșterea inteligenței artificiale”. În prezent profesor de informatică la Universitatea din Toronto, Hinton a început să cerceteze rețelele neuronale încă din vremea studenției la Universitatea din Edinburgh, când puțină lumea înțelegea ce sunt acestea. Patru decenii mai târziu, Hinton s-a aplecat asupra conceptului, unindu-și forțele cu alți cercetători, pentru a investiga această tehnologie cu sprijinul guvernului canadian.
John J. Hopfield, originar din Chicago, profesor la Princeton, este cunoscut pentru descoperirile sale majore în informatică, biologie și fizică.
Laureații din 2023
Anul trecut premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorilor Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L'Huillier pentru "metode experimentale care generează attosecunde de impulsuri luminoase pentru studierea dinamicii electronilor în cadrul materiei”. Munca lor a permis oamenilor de știință să capteze mișcările particulelor subatomice care se deplasează la viteze imposibile.
Premiile vor fi înmânate laureaţilor în cadrul unei ceremonii care va avea loc pe 10 decembrie, ziua morţii lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. La fiecare categorie, odată cu premiul este atribuită și o recompensă financiară de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de dolari americani).
Conform testamentului lui Nobel, premiile sunt menite să îi onoreze pe cei care au adus cea mai mare contribuție umanității în categoriile de premii individuale în ultimul an. Categoria "fizică" este prima pe care Nobel a menționat-o în testamentul său. De la acordarea primului premiu în 1901 au fost premiați 224 de laureați. Fizicianul american John Bardeen este singura persoană care a primit premiul la această categorie de două ori.